STAREA DE ALERTA DE LA “GRAND STRATEGY” LA “URBAN RESILIENCE STRATEGY” IN CONTEXTUL COVID-19

0
595
stare de alerta

In contextul COVID-19, in care exista prea multa incertitudine si putine solutii si masuri de gestionare a crizelor urbane, emerge ca nevoie alternativa, pentru asigurarea securitatii si rezilientei urbane, instituirea “starii de alerta”, avand in vedere ca, in perioada “starii de urgenta” capacitatea de raspuns a “statelor-natiuni” s-a dovedit ineficienta prin transferul greoi al autoritatii “de la centru la nivel local” si, totodata,  s-a observat un blocaj in gasirea unor mecanisme de gandire strategica pentru cresterea rezilientei urbane (“urban resilience strategy”) si pentru securitatea si siguranta cetateanului.

Oare a venit momentul sa ne intrebam – “Pot orasele sa salveze LUMEA?”. Se pare ca era “Grand Strategy” isi incheie istoria odata cu pandemia COVID-19, iar o noua era “urban resilience strategy” da startul la “orasul-stat”, unde primarii primesc puteri sporite pentru asigurarea securitatii si rezilientei urbane, mai ales in “vecinatatile urbane militare”.

Va reamintim ca, o prima “reconsiderare” a atributiilor primarului, caravanaurbana.ro a identificat-o la Sibiu, orasul gazda a primului si singurului Comandament de 3 stele din S-E Europei, unde s-a acordat primul titlul de  primar NATO”, in contextul “Sibiu-Primul Oras NATO”. Detalii suplimentare in editia 2 din “Caravana Urbana TV”:

Era “Grand Strategy” a fost perfecta pentru libertatea si independenta popoarelor si a natiunilor autonome, insa, in prezent ne aflam intr-o paradigma de “interdependenta” majora, acest lucru fiind vizibil inclusiv in gestionarea dificila a pandemiei COVID-19 la nivel global. Astfel, “de-conectarea” prin “distantare sociala” si “re-conectarea” dupa noi principii de rezilienta urbana, ar reprezenta o prima masura de gestionare a crizelor urbane intr-o “lume multipolara” predispusa din ce in ce mai mult la amenintari asimetrice si hibride. 

Ceea ce trebuie sa-si aminteasca cetateanul este ca: “politica incepe in cartier si in oras”, iar daca trebuie sa fim salvati in contextul pandemiei, “orasul trebuie sa devina factorul schimbarii” cu prioritate in fata statului-natiune.

Cea mai mare provocare cu care ne confruntam, in materie de politici publice, este de a descoperi sau a stabili acele institutii alternative capabile sa gestioneze virusul COVID-19, intr-o lume interdependenta, fara sa ne lasam constransi si controlati in cadrul statelor-natiune traditionale si “limitati de vechea democratie” definita in parametrii “Grand Strategy”. In prezent, emerge o “noua democratie”, unde decizia va reveni individului/cetateanului si, implicit, va depinde de indicele de rezilienta al comunitatilor urbane (rezilienta comunitara), orasele devenind pilonii rezilientei nationale dupa principiul “de jos in sus”.

Ceea ce dorim sa nuantam este ca, nu poate exista democratie si libertate individuala, atat timp cat “statele-natiuni” sunt rivale si exista conflicte de orice natura, iar COVID-19 a anulat vechile conflicte si chiar a distras atentia de la “conflictele inghetate”. Deci, am putea interpreta ca, ceea ce a existat pana acum, a fost o “falsa democratie” si ca de abia acum incepe “libertatea” de la nivel individual, orasul fiind cheia schimbarii, avand in vedere ca peste 78% din populatia lumii traieste in mediul urban.

A venit timpul sa lasam orasele sa faca ce nu au putut face statele-natiuni, iar probabilitatea ca din 15 Mai 2020 sa se instituie “starea de alerta” in Romania nu face decat sa faciliteze trecerea in era “urban resilience strategy”, avand in vedere ca, starea de alertă este impusă de Primar și aprobată de prefect, ea putand fi instituita doar la nivel local, in comparatie cu starea de urgență, care poate fi națională sau locală, in Romania fiind decretata la nivel national in context COVID-19 (Conform procedurilor guvernamentale, noua stare – starea de alertă – se va declara în baza Ordonanţei de Urgenţă nr. 21/2004 si in baza art.53 din Constitutia Romaniei).

Cel mai probabil, orasele in contextul instituirii “starii de alerta” vor interactiona “in retea” ca “vecinatati urbane” pentru intr-ajutorare in spirit colectiv de supravietuire si, totodata, vor guverna prin cooperare voluntara si consens reciproc. Astfel, se va produce o schimbare de paradigma, urmand ca cei care locuiesc in mediul urban si cei din “vecinatatea ex-urbana” sa participe local si sa coopereze global pentru gestionarea pandemiei, rezultandacea decizie in participatiune care promite pragmatism in loc de politica, inovatie in loc de ideologie si solutii alternative in locul suveranitatii, o altfel de buna-guvernanta locala: integrata, inteligenta si inovativa.

Noua forma de “asociere” in lupta contra pandemiei COVID-19 va fi la nivel local sub forma “participatiunii in retea inter-urbana”, care este opusa “puterii” pe care o regasim la nivel central. Dintr-odata vom fi atrasi de comunicarea in retea si vom renunta gradual la “setea de putere si control decizional”, abordare care a caracterizat mediile decizionale guvernamentale la nivel central.

Astfel, in aceasta noua dimensiune, vor emerge noi profile umane si, implicit, noi lideri locali, din randul acelor “cetateni ascendenti” a caror voce nu se facea auzita in era “Grand Strategy”, fiind “blocati” pe anumit nivele de evolutie. Cel mai probabil, se va accentua si mai mult rolul societatii civile si se vor anula “mandatele executive ale conducatorilor globali unitari”, lasand loc celor care au capacitatea de reinventare si reconsiderare a vechilor paradigme de securitate sociala si societala, dand startul la nivel urban, cel mai probabil,  la o armata urbana (ex. NATO URBAN) si alte infrastructuri critice urbane care vor juca,cel mai probabil, rolul unor “departamente urbane de stat” intr-o comunitate urbana multiculturala si cu problematici diverse, avand in vedere ca, fiecare ORAS este UNIC!

Mai mult de atat, fiecare oras are “nivelul sau de guvernanta locala” ceea ce s-ar putea traduce prin capacitate de raspuns diferentiata in gestionarea “starii de alerta” in contextul pandemiei, urmand ca orase mai putin afectate sa devina motoare pentru “relansarea economica” a celorlalte orase afectate major. De asemenea, restrictiile in materie de libertati si drepturi fundamentale la nivel de indivizi/cetateni, s-ar putea aplica diferentiat de la oras la oras, in functie de impactul pandemiei la nivel local, lasand orasele reziliente sa se dezvolte economic pentru a sustine rezilienta nationala prin transfer de resurse economice in retea, astfel aducand plus valoare pentru celelalte comunitati afectate si, astfel, accentuandu-se sentimentul solidaritatii urbane si implicit interactiunea intre cetateni.

Cel mai probabil, noi organizatii internationale vor emerge in noua era “urban resilience strategy”, unde organizatii ca ONU, NATO, UE etc se vor re-conceptualiza pe dimensiunea riscurilor si amenintarilor de la nivel urban (ex. viziunea NATO URBAN promovata de caravanaurbana.ro).

In plus, vom asista la o reconfigurare pe mai multe paliere la nivel local, avand in vedere ca “retelele urbane” sunt diversificate si coopereaza inter-sistemic la nivel de infrastructuri critice urbane, orasele urmand sa dovedeasca ca pot face impreuna lucruri pe care statele nu le-au putut face. Autorul Benjamin R Barber, in cartea “Daca primarii ar conduce LUMEA” propunea intr-un scenariu de evolutie chiar ideea infiintarii in viitorul apropiat a unui “Parlament al primarilor”, astfel, primarii urmand sa devina “guvernatori globali” ceea ce ar atrage prin efect de domino “cetateni fara granite”, mai ales in perspectiva erei “5G”.

Acum, revenind la scenariul instituirii “starii de alerta” pe teritoriul Romaniei, incepand cu 15 mai 2020, consideram ca, pe langa cresterea atributiilor primarilor in gestionarea pandemiei la nivel local, totodata, se va da posibilitatea oraselor sa se constituie in “retele de cooperare inter-urbane” si, astfel, economia nationala va fi impactata, ceea ce s-ar traduce prin “rezilienta nationala”, totul desfasurandu-se dincolo de regulile si regulamentele puterii centrale, insa, ramanand permanent in jurisdictia si suveranitatea organismelor politice locale.

In concluzie, decizia de “relansare economica” trebuie să revină comunităților locale, companiilor și antreprenorilor, care să interactioneze in retea inter-urbana prin cooperare permanenta cu administratia publica locala si dimensiunea militara, urmand ca primarii să aloce fonduri locale pentru mediul de afaceri afectat de pandemie si, totodata, sa implementeze măsuri de “distantare sociala” adecvate si diferentiate, in functie de impactul pandemiei la nivel local, pentru ca in ultima instanta  tot acolo vom ajunge: la responsabilitatea individuală și de grup.

N.B: Analiza corelata cu informatii din volumul “Daca primarii ar conduce lumea”, de Benjamin R. Barber, Editura Curtea Veche, si integrate intr-o viziune strategica proprie in contextul COVID-19

ANALIZA realizata de catre:

D-l Victor Aileni, Ex-Senator al Romaniei în Comisia Militară, actualmente coordonatorul departamentului de analiza si planificare strategica al firmei MabeInvest LLC SUA/Romania. În portofoliul său se regăsește consultanța acordată pentru baza militara de la Kogalniceanu (2007) și pentru construcția Scutului Antirachetă de la Deveselu. 

Dr. NEACȘU STELUȚA MĂDĂLINA este Doctor in Informatii si Securitate Nationala și oferă expertiză în securitate si rezilienta urbana, politici si strategii NATO/UE, NATO URBAN, analiza de intelligence, competitive intelligence, juridic-administrativ, GDPR etc.

 1* Benjamin R Barber “Daca primarii ar conduce lumea”, pag 34, Editura Curtea Veche

 2* Idem

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here