Președintele Klaus Iohannis a avut luni, 4 Mai 2020, o ședință la Palatul Cotroceni privind măsurile de gestionare a epidemiei COVID-19 cu premierul și mai mulți miniștri. La finalul întrevederii, Klaus Iohannis a declarat că nu va prelungi starea de urgență, iar din 15 mai va intra în vigoare STAREA DE ALERTĂ.
In acest context, orasele castiga “puteri sporite”, odata cu declararea starii de alerta, avand in vedere ca, la nivel naţional, starea de alertă este instituită de Comitetul Naţional (organism interministerial ce funcţionează sub conducerea ministrului de Interne şi sub coordonarea primului-ministru), prin ordin al ministrului de Interne, cu acordul primului-ministru. Tot Comitetul Naţional este cel care declară şi încetarea stării de alertă. Comitetul Naţional poate declara starea de alertă şi la nivelul mai multor judeţe (art. 20, alineat c) din OUG 21/2004). În localităţi, starea de alertă o declară primarul, cu aprobarea prefectului. Pentru un judeţ, decizia aparţine prefectului şi trebuie aprobată de ministrul Administraţiei şi Internelor. La nivel judeţean, starea de alertă poate fi de instituită de comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă, prin ordin al prefectului, iar la nivel local, de comitetele locale, prin dispoziţie a primarului, cu avizul prefectului.
Revenind la contextul pandemiei COVID-19, odata cu instituirea starii de alerta pe teritoriul Romaniei, rolul societatii civile si al primarilor se reconfigureaza prin cresterea responsabilitatii individuale si de grup, Astfel, se vor putea genera mult mai usor “punti” intre reprezentantii administatiei pubice locale si mediul de afaceri, ceea ce s-ar traduce prin nevoia infiintarii unor “retele interurbane” de Consilii Civice Locale, care sa aiba ca obiectiv gestionarea crizelor urbane post COVID-19 prin asocierea in participatiune la nivel local.
Ceea ce ar trebui sa inteleaga reprezentantii mediului de afaceri este sa invete sa “vorbeasca ca un primar”, iar primarii sa actioneze “ca un om de afaceri”, pentru ca doar asa poate creste “rezilienta comunitara”, prin gasirea acelor mecanisme strategice integrate pentru gestionarea crizelor urbane actuale.
De ce nevoia unor “retele interurbane” de Consilii Civice Locale in contextul instituirii starii de alerta in Romania? Tendintele actuale ale oraselor sunt de a se interconecta in retea, ceea ce creste transferul rapid de informatii si resurse la nivel interurban, mult mai rapid si mai pragmatic decat s-ar fi realizat “de sus in jos” (central-local), acest fapt determinand emergenta tot mai naturala a “cetatenilor fara granita”, mai ales in perspectiva “Erei 5G”. Astfel, putem vorbi de nevoia operationalizarii in retea a unor Consilii Civice Locale, care sa aiba rolul de cooperare si organizare a societatii civile in jurul “celulei de criza COVID-19” de la nivelul adminstratiilor publice locale, facilitandu-se transferul de bune practici la nivel intersectorial.
Este cunoscut faptul ca politicul este ancorat in civic, deci, spiritul de reformare si gestionare a crizelor urbane regasindu-se dintotdeauna in societatea civila democratica. Multi vor spune ca, este mult mai usor “sa controlezi” riscurile si vulnerabilitatile urbane “de sus in jos” (centru-local), insa istoria ne-a demonstrat ca, cele mai multe “revolutii” initiate prin transferul deciziei “de sus in jos” au determinat, inevitabil, anarhie, nu ordine, dezbinare, nu unitate, demagogie, nu democratie.
Rolul Consiliilor Civice Locale (CCL) este si de a cultiva, modela, forma cetatenii in spiritul “deciziei in participatiune”, pentru ca doar asa societatea civila invata sa se implice in “rezilienta individuala si comunitara” cu efect asupra “rezilientei nationale”, acest demers realizandu-se in cadrul unei “guvernari interactive”. Aici, tinem sa mentionam ca, orasul cuprinde participarea si implicarea civica intr-un mod care nu este posibil la alte nivele de guvernare.
Pentru ca un Consiliu Civic Local (CCL) sa creeze impact decizional, este nevoie ca membrii sai sa provina din cadrul cetatenilor, asociatiilor civice, cadrelor universitar-academice, la care se adauga reprezentatii mediului de afaceri, pentru ca doar asa s-ar putea reflecta intr-o oarecare masura asocierea in participatiune, transparenta decizionala, responsabilitatea si egalitatea la nivel de grup. O participare nemediata de institutii civile, culturale, tehnologice si sociale, in care rolul cetateanului sa fie semnificativ, nu ar fi decat o alta varianta a ierarhiei politice, ori aceste consilii civice sunt apolitice prin definitie.
Totusi, pentru a crea un context civic favorabil pentru constituirea acestor Consilii Civice Locale, este nevoie sa se raspunda la trei intrebari specifice: in primul rand, cum poate fi consolidata relatia dintre oficialii orasului si cetateni in cadrul orasului afectat de pandemie, astfel incat sa legitimeze rolul societatii civile in relatia cu primarul ales, ceea ce ar determina implicarea directa a cetatenilor in “arena civica interurbana” fara ca influenta lor sa fie diminuata; in al doilea rand, cum arata infrastructura civica interurbana si care sunt mijloacele cooperarii – organizatiile sociale – care faciliteaza transferul de resurse; in al treilea rand, cum poate, in mod realist, guvernarea interurbana sa se interconecteze la realitatea puterii nationale suverane. Evident, raspunsul la prima intrebare este prin “guvernare participativa”, la a doua intrebare prin “retele interurbane”, iar la a treia intrebare raspunsul este crearea unui sistem de informatii integrat pentru gestionarea securitatii si rezilientei urbane la nivel national, mai ales in contextul dezastrelor si catastrofelor naturale contemporane, pandemia COVID-19 fiind un prim test de rezilienta individuala, comunitara si nationala. De exemplu, implicarea cetatenilor in “guvernarea orasului” consta inclusiv in planificarea participativa a bugetului local pentru gestionarea crizei urbane determinate de pandemia COVID-19.
Scopul general al infiintarii unor Consilii Civice Locale este de a lua in considerare interactiunea cetatenilor atat la nivel local, cat si la nivel de retea interurbana, astfel expunandu-se rolul important pe care societatea civila il poate juca prin “guvernare interactiva in retea” intr-o lume blocata si afectata major de pandemie. Prin urmare, avem nevoie doar sa consolidam si sa oficializam operationalizarea unor astfel de Consilii Civice Locale, care s-ar putea traduce printr-o noua infrastructura decizionala flexibila a societatii civile.
Totusi, trebuie constientizat ca fiecare oras are “nivelul sau de guvernanta locala” ceea ce s-ar putea traduce prin capacitate de raspuns diferentiata in gestionarea “starii de alerta” in contextul pandemiei, urmand ca orase mai putin afectate sa devina motoare pentru “relansarea economica” a celorlalte orase afectate major. De asemenea, restrictiile in materie de libertati si drepturi fundamentale la nivel de indivizi/cetateni, s-ar putea aplica diferentiat de la oras la oras, in functie de impactul pandemiei la nivel local, lasand orasele reziliente sa se dezvolte economic pentru a sustine rezilienta nationala prin transfer de resurse economice in retea, astfel aducand plus valoare pentru celelalte comunitati afectate si, astfel, accentuandu-se sentimentul solidaritatii urbane si implicit interactiunea intre cetateni.
In concluzie, infiintarea unor Consilii Civice Locale va da startul la “relansare economica” si spirit de solidaritate civica pentru gestionarea pandemiei la nivel local, astfel decizia urmand să revină comunităților locale, companiilor, antreprenorilor si cadrelor universitar-academice, care să interactioneze in retea inter-urbana prin cooperare permanenta cu administratia publica locala si dimensiunea militara locala, urmand ca primarii să aloce fonduri locale pentru mediul de afaceri afectat de pandemie si, totodata, sa implementeze măsuri de “distantare sociala” adecvate si diferentiate, in functie de impactul pandemiei la nivel local, pentru ca in ultima instanta tot acolo vom ajunge: la responsabilitatea individuală și de grup civic.
NOTA BENE:
Consiliul Civic Local (CCL) reprezinta vocea societatii civile, exprimandu-se ca o alternativa simbolica, civica si apolitica, a Consiliului Local al Municipiului, in calitatea acestuia, din urma, de autoritate decizionala a administratiei publice locale. Consiliul Civic Local poate avea in structura sa Cluburi, ONG-uri, cetateni, companii etc. Scopul CCL este imbunatatirea cantitativa si calitativa a vietii comunitatii :
Obiectivele CCL:
° promovarea stabilirii corecte si detaliate a nevoilor comunitatii si a asteptarilor ei de la administratia publica locala si a formarii politicilor publice si a luarii deciziilor de catre Consilului Local in baza legii si in concordanta cu acestea;
° promovarea informarii si implicarii cetateanului in identificarea si rezolvarea problemelor orasului, dezvoltarea constiintei de cetatean, de alegator si contribuabil, constientizarea drepturilor si obligatiilor sale;
° promovarea unei functionari corecte, transparente si eficiente a Primariei si Consilului Local si a serviciilor subordonate acestora, in folosul comunitatii, in special prin cresterea calitatii actului decizional;
° promovarea unor relatii mai bune de cooperare intre societatea civila si autoritatile locale.
Mijloacele prin care CCL urmareste atingerea obiectivelor sale sunt in principal:
– monitorizarea activitatii Primariei si a Consilului Local al Municipiului (modului in care acestea elaboreaza politicile si proiectele de hotarari si le supun dezbaterii si adoptarii si ulterior, implementarii) si identificarea eventualelor deficiente si/sau alternative sau imbunatatiri posibile;
– evaluarea gradului de satisfacere a asteptarilor comunitatii si a unor grupuri ale societatii civile cum ar fi sectorul neguvernamental, prin hotararile Consilului Local
– formularea, argumentarea si exprimarea publica a unor pozitii comune (observatii si propuneri) fata de deciziile si actiunile Primariei si a Consiliului Local, atat reactiv, cu privire la hotarari deja adoptate sau in curs de adoptare, cat si proactiv, cu privire la teme necesare, ce nu au fost abordate la nivel de primar si/sau consiliu local sau nu s-a ajuns la dezbateri si/sau decizii.
CCL este format din membri, persoane fizice, alese de catre ONG-urile sustinatoare din randul specialistilor si activistilor civici de prestigiu in urmatoarele domenii:
- dezvoltarea economica locala si turism;
- reforma administrativa;
- protectia mediului/dezvoltare durabila;
- dezvoltarea serviciilor sociale;
- sanatate;
- educatie / cultura;
- tineret / sport;
- drepturile omului/promovarea intereselor cetatenesti;
- dezvoltarea sectorului neguvernamental.
Analiza strategica realizata de catre:
D-l Victor Aileni, Ex-Senator al Romaniei în Comisia Militară, actualmente coordonatorul departamentului de analiza si planificare strategica al firmei MabeInvest LLC SUA/Romania. În portofoliul său se regăsește consultanța acordată pentru baza militara de la Kogalniceanu (2007) și pentru construcția Scutului Antirachetă de la Deveselu.
Dr. NEACȘU STELUȚA MĂDĂLINA este Doctor in Informatii si Securitate Nationala și oferă expertiză în securitate si rezilienta urbana, politici si strategii NATO/UE, NATO URBAN, analiza de intelligence, competitive intelligence, juridic-administrativ, GDPR etc.
