VECINATATILE URBANE MILITARE – MOTOARE DE RELANSARE ECONOMICA POST COVID-19

0
1874
motoare-relansare-economica

In contextul, in care suntem in plin proces de gasire a unor solutii si masuri de “relansare economica” post COVID-19, caravanaurbana.ro publica in exclusivitate o analiza strategica, care are ca obiectiv principal propunerea unei viziuni integrate pentru “relansarea economiilor urbane” cu referire si focalizare pe “vecinatatile urbane militare”, acele orase aflate in proximitatea imediata a principalelor baze militare afiliate parteneriatului strategic SUA/NATO, analiza care urmeaza a se fundamenta pe trei directii strategice: rezilienta individuala (securitatea si securitatea cetateanului), rezilienta comunitara (securitate si rezilienta urbana) si rezilienta nationala (securitate si rezilienta nationala).

Potrivit analizelor si alertelor emise periodic de caravanaurbana.ro, anticiparea crizei COVID-19 s-a regasit permanent in viziunea strategica NATO URBAN, caravanaurbana.ro fiind singura platforma media din Romania generatoare de early warning (EW), de programe si evenimente strategice in cultura de securitate si rezilienta urbana, care a reusit sa intrevada timpuriu impactul pandemiei asupra mediului de afaceri din Romania si asupra mediului guvernamental /nonguvernamental, venind permanent cu solutii de gestionare a crize urbane prin activarea inclusiv de “celule de crize” la nivel de leadership organizational si prin definirea conceptului de “vecinatati urbane NATO”. De asemenea, prin operationalizarea Cluburilor de Afaceri NATO s-a definit si creat un nou leadership de afaceri, urmand sa functioneze intr-o noua viziune integrata de business strategic militar. 

Avantajele comunităților urbane, poziționate geografic în vecinătațile urbane militare, le conferă nu doar stabilitate, securitate și reziliență urbană, dar și noi oportunități de afaceri și, totodată, locuri de muncă în relația cu bazele militare din proximitatea urbană. De reținut că și celelate orașe au aceleași șanse, având în vedere că orice agent economic de pe teritoriul României poate participa la licitațiile publice organizate de MApN sau structurile NATO în baza Certificatului NCAGE NATO. In acest context, mediul de afaceri din vecinătatea urbană a Comandamentului NATO și a celorlalte baze militare româno-americane vor intra pe o piață comercială nouă prin certificarea furnizorilor de produse și servicii ca agenți economici NATO la iniţiativele, proiectele sau programele internaţionale organizate de MApN și structurile militare NATO, ceea ce va contribui la strategia de relansare economica a Romaniei, post COVID-19.

In plus, va reamintim ca potrivit predictiilor noastre, emise inca din 2019, s-a dat recent startul la licitatii publice militare majore: aproximativ 30 milioane de Euro alocati pentru Baza Militara NATO de la Tunari, aproximativ 200 milioane Euro pentru baza Militara de la Campia Turzii, urmand in curand si alocarea de resurse financiare NATO pentru Baza Militara de la Kogalniceanu si alte baze miltare aflate de pe terioriul Romaniei. 

Referitor la emergenta “vecinatatilor urbane militare” si a pilonului strategic militar pentru dezvoltarea durabila urbana , multi vor invoca faptul ca exista deja efective militare la nivelul oraselor si ca o noua infrastructura militara – de tip NATO URBAN – nu si-ar gasi rolul in actuala “organigrama”. Insa, in prezent capacitatea de raspuns militara la nivel urban se bazeaza pe “o singura arma”, adica mai mult pe strategii tactice de contracarare, si anume focalizare pe incertitudine, apropierea imediata a inamicului si pe vulnerabilitati, asa cum s-a operat in perioada starii de urgenta, instituita in context COVID-19. Ori, noile perspective se refera la securitatea si siguranta cetateanului prin dezvoltarea unor noi tehnici de interoperabilitate inclusiv la nivel strategic militar urban. Printre soluțiile avute în vedere, se poate menționa utilizarea mijloacelor de supraveghere inteligente (ex. drone militare ) pentru a direcționa si mai bine acțiunile tactice asupra punctelor cheie ale inamicului și utilizarea armelor de la distanță pentru a limita utilizarea luptei apropiate sau pentru a controla informațiile, mobilitatea și forțele tactice ale inamicului. Operațiunile militare urbane va trebui sa ia în considerare inclusiv capacitatea de a colecta informații și date despre pozițiile, mișcările și starea forțelor inamice într-un mediu urban si nu doar pe informații tactice colectate dupa capturarea inamicului, asa cum s-a operat in gestionarea starii de urgenta actuala, in colaborare cu fortele de ordine si siguranta publica. 

Ceea ce trebuie avut in vedere este ca, fiecare oraș este unic!  Modul în care se manifestă rezilienta individuala, comunitara si nationala, tine de mai multi factorii interni si externi, “vecinatatile urbane militare” influentand major securitatea comunitatilor din proximitatea urbana, atat din punct de vedere economic cat si social. In plus, indicele de reziliență al orașului devine o lentilă prin care se poate înțelege complexitatea urbana prin interactiunea numeroșilor factori care contribuie la starea de bunastare sociala urbana

Insa, pentru a intelege mai simplu, exista 12 indicatori cheie care descriu atributele fundamentale ale unui oraș rezilient: vulnerabilitate sociala minima (rezilienta individuala tradusa prin satisfacerea nevoilor de baza); diversificarea veniturilor (facilitarea accesului la resurse financiare, cresterea capacitatii de acumulare de economii, instruirea în noi competențe de afaceri, dar si sprijin financiar guvernamental și bunăstare sociala); garantii adecvate pentru sanatatea publica si dreptul la viata (operationalizarea de unitati de sanatate integrate si servicii de urgenta receptive, care sa functioneze inter-sistemic “in retea de vecinatati urbane militare”, in cadrul unor “hub-uri medicalo-militare interurbane”); identitate colectiva si sprijin (sisteme de intr-ajutorare in caz de catastrofe si dezastre naturale intre comunitatile urbane, vecintatile urbane militare urmand sa joace un rol strategic important de asigurare a securitatii si rezilientei urbane); stabilitate si securitate sociala ( operationalizarea unui management integrat pentru gestionarea situatiilor de urgenta, la nivel de ordine si siguranta publica locala, unde dimensiunea militara aferenta bazelor militare din vecinatatile urbane ar putea interveni ca suport in cazuri exceptionale de insecuritate urbana); disponibilitatea resurselor financiare și accesul la fonduri de urgență urbane (operationalizarea unui management financiar solid si conectarea comunitatilor urbane la fluxuri de venituri diverse, creterea capacitatii de a atrage investitii strategice, crearea unor fonduri de urgenta la nivel local pentru gestinarea crizelor urbane); reducerea vulnerabilitatilor urbane; securizarea infrastructurilor critice urbane, dezvoltarea de sisteme integrate de comunicatii si mobilitate urbana inteligente in perspectiva “5G”; parteneriat public-privat-cetatean; cunoastere si educatie urbana integrata (urban knowledge) in retea intersistemica; strategii pentru dezvoltarea durabila urbana, prin emergenta pilonului “militar urban” alaturi de ceilalti piloni strategici (mediu, social, economic).

Mai mult de atat, pentru o “relansare economica integrata”, in contextul crizei urbane generate de COVID-19, este recomandat sa se actioneze prin instrumente militare – tactic, operational si strategic – ceea ce s-ar putea traduce printr-o viziune intersistemica si restrangerea celor 12 indicatori, enumerati mai sus, in 4 categorii cheie: sănătatea și rezilienta individuala (siguranta si securitatea cetatenilor); sisteme și servicii urbane integrate (mediu urban); economie și societate (organizațional); și, în sfârșit, leadership și strategie (urban knowledge).

Potrivit declaratiei presedintelui Romaniei, Klaus Iohannis, directiile Comisiei Europene si fondurile financiare alocate pentru gestionarea crizei urbane actuale, se indreapta catre consolidarea unui  sistem de sănătate solid pentru asigurarea unui răspuns adecvat la situațiile de urgență prin operationalizarea unor sisteme naționale de sănătate, ceea ce caravanaurbana.ro propunea inca din 2019 sub forma activarii si operationalizaii unor hub-uri de rezilienta medicalo-militare integrate la nivel national.

Detalii in articolul https://caravanaurbana.ro/2019/09/15/transilvania-va-avea-mai-multe-huburi-de-rezilienta-medicalo-militare-ce-sunt-acestea/

Un alt obiectiv al planului european de redresare economică îl reprezintă asigurarea unui program masiv de investiții, axat pe consolidarea semnificativă a industriilor esențiale și pe relansarea industriilor și a serviciilor puternic afectate de pandemie. Insa, venim cu mentiunea ca un rol strategic, in contextul in care  Romania a devenit furnizor de securitate regional, il va indeplini industria de armament militar, daca luam in considerare investitiile majore in noi baze militare NATO/SUA aflate pe teritoriul Romaniei sau consolidarea celor deja existente.

În actuala situație, asa cum declara si presedintele Klaus Iohannis, este necesară o finanțare substanțială si la nivel european a eforturilor de combatere a efectelor acestei crize si crearea unui Fond de redresare economică, de care să poată beneficia, atenție, toate statele membre, ca un instrument suplimentar față de măsurile de sprijin luate anterior deja la nivel european.

Ori, va remintim ca, una dintre analizele publicate de caravanaurbana.ro, inca din 2019, puncta sub forma de analiza early warning ca: “Securitatea si rezilienta urbana este multidimensională și interconectată in contextul intensificarii amenintarilor conventionale si hibride, definiția ei urmand sa acopere nu doar aspecte de mediu, energetice, comerciale, cibernetice, de sanatate etc., dar si aspecte militare. Consider ca, noua Direcţie Generală pentru Industria de Apărare şi Spaţiu, infiintata recent la nivelul UE, ar trebui sa aloce resurse de aparare comune inclusiv pentru securitatea si rezilienta urbana in cadrul unor programe si politici europene comune care sa devina parte a unor programe politico-militare urbane, evident in cadrul parteneriatului strategic UE-NATO-SUA. Prin urmare, viitoarea provocare pentru Alianta si, implicit pentru UE, va fi gasirea unor mecanisme de aparare comune urbane prin dezvoltarea in comun a unei infrastructuri critice militare urbane. In prezent, resursele de aparare la nivel urban sunt reduse si nu sunt integrate intr-o strategie de interoperabilitate militara urbana care sa raspunda unor atacuri, fie ele militarepoliticeteroriste sau pandemie etc.”

Detalii suplimentare: https://caravanaurbana.ro/2019/09/14/romania-ar-putea-initia-un-grup-de-lucru-in-cadrul-directiei-generale-pentru-industria-de-aparare-si-spatiu-a-uniunii-europene-pentru-operationalizarea-unei-noi-infrastructuri-milit/

RECOMANDARI:

În acest context, infiintarea in Romania a unui “grup de lucru” privind testarea interoperabilitatii militare urbane, completat de crearea unui Fond de redresare economică, de care să poată beneficia, atenție, toate statele membre, ca parte a parteneriatului strategic SUA-NATO-UE, poate deveni un prim obiectiv strategic pe agenda Romaniei in colaborare cu UE, in cadrul Directiei Generale pentru Industria de Apărare şi Spaţiu, asa cum avertiza in sistem de early warning (EW) caravanaurbana.ro.

Sa nu uitam ca, in prezent România este principal furnizor de securitate regional şi, totodată, planificator de operaţiuni militare de securitate şi stabilitate pe flancul de Sud-Est al Alianţei, în contextul găzduirii primului şi singurului Comandament NATO de la Sibiu şi operaţionalizării Scutului Antirachetă de la Deveselu, vector care are capacitatea de a asigura securitatea regională a 30 de capitale, pe o rază de aproximativ 2500 km, Romania urmand sa devina model de strategii militare integrate la nivel urban pe flancul de S-E NATO, in contextul pandemiei COVID-19.

ANALIZA realizata de catre:

D-l Victor Aileni, Ex-Senator al Romaniei în Comisia Militară, actualmente coordonatorul departamentului de analiza si planificare strategica al firmei MabeInvest LLC SUA/Romania. În portofoliul său se regăsește consultanța acordată pentru baza militara de la Kogalniceanu (2007) și pentru construcția Scutului Antirachetă de la Deveselu. 

Dr. NEACȘU STELUȚA MĂDĂLINA este Doctor in Informatii si Securitate Nationala și oferă expertiză în securitate si rezilienta urbana, politici si strategii NATO/UE, NATO URBAN, analiza de intelligence, competitive intelligence, juridic-administrativ, GDPR etc.