Analiza integrata: BANCA NATO, CRIZA UCRAINIANA SI PROIECTUL CELOR 3 MARI (I3M)

0
962
BANCA NATO, CRIZA UCRAINIANA SI PROIECTUL CELOR 3 MARI
  1. Banca NATO

În 2014, după invadarea Ucrainei de către Rusia și confiscarea Crimeei, liderii NATO s-au întâlnit în Țara Galilor pentru un summit critic. De la sfârșitul Războiului Rece și mai ales după 9/11, alianța și-a mutat atenția de la misiunea tradițională de apărare a Europei către operațiunile în străinătate. Între timp, membrii NATO au redus semnificativ cheltuielile pentru apărare, și-au redus forțele și au investit insuficient în modernizarea forțelor după Războiul Rece. Cu toate acestea, agresiunea rusă împotriva Ucrainei a zguduit alianța; Liderii NATO au convenit în Țara Galilor că apărarea Europei va fi o prioritate de vârf și s-au angajat să cheltuiască cel puțin 2% din produsul intern brut pentru apărare până în 2024

De la summit, s-au înregistrat unele progrese în consolidarea alianței: membrii NATO au crescut cheltuielile pentru apărare, au desfășurat forțe în Europa Centrală și de Est și au început să investească în capacitățile necesare. În 2019, aproape toți aliații NATO și-au mărit cheltuielile pentru apărare, nouă țări atingând obiectivul de 2 procente, astfel, majoritatea aliaților au pus în aplicare planuri pentru a crește substanțial cheltuielile pentru apărare până în 2024.

NATO, de la înființare, nu a avut resursele necesare pentru a umple golurile și a face investiții. Alianța a trecut cu vederea unul dintre activele sale potențiale cele mai puternice – puterea colectivă economică și financiară a membrilor săi. NATO nu și-a valorificat statura financiară colectivă și poziția numeroșilor săi membri bogați pentru a susține alianța. În urma crizei COVID-19, acest lucru trebuie să se schimbe prin crearea unei bănci proprii.

  • O bancă NATO ar semăna cu alte instituții financiare multilaterale, dar se va concentra pe prioritățile de apărare aliate. O bancă NATO, deși nouă pentru alianță, ar emula structura altor organizații multilaterale de creditare. Cu toate acestea, în loc să se concentreze pe furnizarea de finanțare pentru dezvoltarea internațională, așa cum o face, de exemplu, Banca Mondială, s-ar concentra pe sectorul apărării pentru a stimula modernizarea apărării și a finanța investițiile multilaterale. O bancă NATO ar profita de bonitatea membrilor săi bogați, permițându-i să ofere împrumuturi atractive cu dobândă scăzută și pe termen lung membrilor care nu au resursele necesare pentru a investi în capacități critice de alianță. De exemplu, foștii membri ai NATO ai Tratatului de la Varșovia se confruntă cu provocări substanțiale în retragerea vechilor sisteme de arme sovieto-ruse cu echipamente noi de fabricație occidentală, iar mulți alții nu au reușit să-și construiască și să-și modernizeze infrastructura și capacitățile tehnologice. Acest lucru nu se datorează faptului că NATO, în ansamblu, îi lipsesc resursele, ci pentru că membrii individuali ai NATO nu dispun de resurse. Acest lucru, totuși, face alianța în general mult mai slabă decât ar putea fi.
  • Banca ar putea finanța eforturile de abordare a decalajelor critice care ar putea trece prin grinzile alianței, cum ar fi modernizarea infrastructurii cu dublă utilizare. Acest lucru ar putea presupune modernizarea podurilor pentru a sprijini tranzitul vehiculelor militare grele de la vest la est sau investirea în tehnologia 5G sigură.
  • O bancă NATO ar putea oferi o alternativă pentru națiunile și regiunile care apelează la bănci și instituții de creditare legate de concurenții NATO, cum ar fi China și Rusia. O bancă ar putea oferi NATO un instrument important pentru a-și proteja accesul la infrastructura cu dublă utilizare și pentru a consolida legăturile cu statele care nu sunt membre NATO, care sunt esențiale pentru securitatea Europei, cum ar fi în Balcani. Într-o nouă eră a competiției geopolitice, o bancă NATO ar putea servi drept instrument critic.
  • O bancă NATO ar echipa mai bine alianța pentru a gestiona provocările financiare ale conflictului. Neținând cont de modul de finanțare a alianței, NATO nu s-a pregătit în mod adecvat pentru un conflict militar. NATO face planificare militară pentru tot felul de situații neprevăzute, dar nu planifică cum să finanțeze aceste eforturi în cazul unui conflict. Cu toate acestea, la baza oricărui efort militar semnificativ se află chestiunile legate de capacitatea economică și financiară. Conflictul militar și concurența pun o mare presiune economică asupra unei națiuni sau puteri, subliniind bugetele naționale și provocând adesea alegeri economice dureroase și nepopulare.

Pentru a înființa banca, membrii mai bogați ar trebui să furnizeze capital inițial de pornire, în timp ce statele membre care sunt destinatarii preconizat pentru împrumuturi ar trebui să fie de acord să participe. Aliații NATO ar stabili priorități pentru ceea ce banca ar trebui să finanțeze, încercând să echilibreze nevoia de a aborda deficiențe critice urgente cu priorități pe termen mai lung, cum ar fi investiția în noi tehnologii cu dublă utilizare. Banca va finanța prioritățile NATO, cum ar fi modernizarea apărării în cadrul alianței, cu accent pe achizițiile comune și înlocuirea echipamentelor sovieto-ruse învechite; investiții strategice în infrastructura cu dublă utilizare; investiții în tehnologii emergente, cum ar fi dezvoltarea 5G; și fonduri de răspuns la criză.

NOTA

Proiectul a fost initiat de Scowcroft Center/Atlamtic Council Washington care onorează moștenirea serviciului generalului Brent Scowcroft, decedat la vârsta de 95 de ani. Centrul întruchipează etosul său de angajament nepartizan față de cauza securității, sprijinul pentru conducerea SUA în cooperare cu aliații și partenerii și dedicare pentru mentorat al următoarei generații de lideri.

Generalul-locotenent (ret.) Brent Scowcroft, președinte al Grupului Scowcroft și fost consilier pentru securitate națională al președintelui Statelor Unite, este unul dintre cei mai recunoscuti gânditori strategici din SUA caracterizat prin capacitatea sa unică de a oferi analize echilibrate, nepartizane, care ar putea transcende politica Washingtonului și ar putea informa liderii de vârf de pe ambele părți ale culoarului. Soldat-erudit devenit om de stat, el rămâne singurul om care a servit vreodată doi președinți ca consilier pentru securitate națională.

Proiectul Bancii NATO reprezinta o contributie de foarte mare valoare in contextual in care NATO se up-gradeaza pentru noi realitati globale definite de incertitudine, centre de putere ostile si emergente unor problem foarte complexe-pandemie, incalzire globala etc.

2. Proiectul Celor 3 Mari. Fondul de Finantare, proiect major si strategic al statului Roman. Ucraina poate fi integrata in proiectul I3M?

  • Senatul Statelor Unite a aprobat joi un ajutor în valoare de aproape 40 de miliarde de dolari pentru Ucraina, transmite Reuters. Legea respectivă, care trecuse în 10 mai de Camera Reprezentanţilor din Congres, i-a fost trimisă preşedintelui Joe Biden pentru promulgare.


Au votat în favoarea celui mai mare pachet de asistenţă militară, economică şi umanitară pentru ucraineni de până acum: 86 de senatori americani, iar 11 s-au pronunţat împotrivă. După ce va fi promulgat de preşedinte, textul va ridica totalul asistenţei Statelor Unite pentru Ucraina la peste 50 de miliarde de dolari.


Sunt incluse 6 miliarde de dolari pentru asistenţă de securitate – instruire, echipament, armament şi sprijin, 8,7 miliarde pentru refacerea stocurilor de echipament american trimis Ucrainei, 3,9 miliarde pentru operaţiuni ale comandamentului forţelor SUA din Europa, 5 miliarde pentru securitatea alimentară internaţională şi aproape 9 miliarde de dolari pentru un fond de ajutor economic destinat Ucrainei.


De asemenea, preşedintele Biden este autorizat să aprobe discreţionar 11 miliarde de dolari pentru transferuri de produse şi servicii din stocurile SUA în situaţii de urgenţă, fără alte aprobări din partea Congresului.

  • Statele membre din G7 (principalele şapte țări industrializate din lume) au promis vineri să mobilizeze 19,8 miliarde de dolari pentru a susține finanțele publice ale Ucrainei.

Am convenit asupra acțiunilor concrete pentru aprofundarea cooperării economice multilaterale și ne-am reafirmat angajamentul față de răspunsul nostru unit la războiul Rusiei împotriva Ucrainei (….) În 2022, mobilizăm 19,8 miliarde de dolari ajutor bugetar, dintre care 9,5 miliarde de dolari angajamente recente pentru a ajuta Ucraina să facă faţă deficitului financiar şi să continue să acorde servicii de bază poporului ucrainean”, au anunțat miniștrii finanţelor din G7, într-o declarație comună.

2.1. Fondul de finantare Proiectul celor 3 Mari si integrarea Ucrainei

Fondul de investiții „Three Seas Initiative” este un instrument de investiții pentru finanțarea proiectelor cheie de infrastructură critica pe directia Nord-Sud în regiunea celor 3 Mari-Marea Baltica, Marea Neagra, Marea Adriatica.

Obiectivul principal al Fondului Trei Mări este de a investi în infrastructura de transport, energie și digitală pe axa nord-sud în țările celor Trei Mări și de a compensa diferențele de dezvoltare ale regiunilor individuale ale Uniunii Europene. Rolul său este să completeze și să consolideze desfășurarea de capital a țărilor individuale din trei mări și a instrumentelor financiare ale Uniunii Europene. Fondul este o inițiativă comercială și condusă de piață, care va oferi investitorilor o investiție diversificată și o rentabilitate atractivă.

Actul constitutiv al Fondului Trei Mări a fost semnat de președinții băncilor de dezvoltare din Polonia (Bank Gospodarstwa Krajowego) și România (Exim Bank). Ca asociere internațională, Fondul Three Seas a fost creat în conformitate cu legea luxemburgheză, care este un renumit domiciliu de fond pentru investitorii internaționali.

Inițiativa Trei Mări a fost înființată de președinții Poloniei și Croației în cooperare cu președinții celorlalte 10 țări din regiune. O regiune care se confruntă cu sarcina dificilă de a reduce decalajul uriaș de infrastructură față de țările vest-europene. Implementarea eficientă a acestei sarcini este o mare provocare pentru guvernele și finanțele publice ale țărilor din regiunea noastră.

Romania a depus eforturi semnificative si pentru întărirea conectivității dintre nordul și sudul Europei Centrale, inclusiv prin intermediul Inițiativei celor Trei Mări (I3M),  așa cum a fost subliniat in cadrul conversației telefonice, initiata in 20 noiembrie 2020 de catre ministrul român de externe – Bogdan Aurescu – catre Kimberly A. Reed, președintele Băncii de Import-Export a Statelor Unite (EXIM SUA). 

Conform datelor publice oficiale, SUA au promis iniţial cel puţin 300 de milioane de euro către Fondul de investiţii al Iniţiativei celor Trei Mări, reprezentând 30% din capitalul actual al acestui fond, adică 900 de milioane de euro, un capital strâns prin parteneriate între cele 12 state şi sectorul privat la nivel global, dar au fost de acord să extindă angajamentul la 1 miliard de de dolari.

In data de 29 mai 2019, la Luxemburg, Banca de Dezvoltare din Polonia (BGK) și EximBank România au semnat statutul Fondului de Investiții al Initiativei celor Trei Mari (FI3M), sursele de finanțare provenind in prima etapa din partea instituțiilor fondatoare, BGK și EximBank România, cu o contribuție totală de peste 500 milioane de euro. Fondul I3M va sustine si dezvoltarea competitivitatii economico-financiara la nivelul intregii Uniuni Europene, un punct de importanta strategica de pe agenda fiind oportunitățile de cooperare în industria de armament. Astfel, resursele fondului vor avea rolul de a potenta bugetele nationale si fondurile europene prezente in regiune, strategia de investitii permitand investirea in multiple proiecte aflate in stadii diferite de implementare,  ocazie cu care s-a ajuns la un acord cu privire la proiectele prioritare de interconectare – această listă incluzand un total de 48 de proiecte din două categorii (proiecte multilaterale și proiecte bilaterale și naționale cu potențial internațional) în trei subcategorii (digital, energie și transport

Detalii suplimentare intr-o analiza strategica publicata de caravanaurbana.ro in 2020:https://caravanaurbana.ro/2020/04/14/scenariu-strategic-romania-hub-militar-in-cadrul-i3m-initiativa-celor-trei-mari/

CONCLUZIE:

In contextul evolutiei crizei ucrainiene si al procesului major de consolidare al flancului estic NATO-UE, integrarea graduala a Ucrainei in proiectul celor 3 Mari (I3M) ca parte din integrarea in Uniunea Europeana, devine o necessitate strategica de prim ordin.

ANALIZA realizata de catre:

D-l Victor Aileni, Ex-Senator al Romaniei în Comisia Militară, actualmente coordonatorul departamentului de analiza si planificare strategica al firmei MabeInvest LLC SUA/Romania. În portofoliul său se regăsește consultanța acordată pentru baza militara de la Kogalniceanu (2007) și pentru construcția Scutului Antirachetă de la Deveselu. 

Dr. NEACȘU STELUȚA MĂDĂLINA este Doctor in Informatii si Securitate Nationala și oferă expertiză în securitate si rezilienta urbana, politici si strategii NATO/UE, NATO URBAN, analiza de intelligence, competitive intelligence, juridic-administrativ, GDPR etc.