ROMANIA: PROIECT DE TARA PRIN PLATFORMA CIVICA NATIONALA, IN CONTEXT POST COVID-19

0
499
platforma-civica-nationala

In urma cu cateva zile, caravanaurbana.ro publica un articol strategic potrivit caruia se configura, tot mai mult, nevoia infiintarii unor Consilii Civice Locale (CCL) la nivel interurban, care sa promoveze in mod integrat drepturile si libertatile individuale la nivel de comunitati urbane si, totodata, membrii sai sa isi aduca aportul in gestionarea crizelor urbane post COVID-19 prin asocierea in participatiune la nivel local. Mai multe detalii la adresa: https://caravanaurbana.ro/2020/05/05/nevoia-infiintarii-unor-consilii-civice-locale-in-contextul-instituirii-starii-de-alerta-in-romania/

Prezentul articol vine in completarea viziunii strategice sub forma unor scenarii de evolutie care isi propun sa raspunda la intrebarea: “Modelul polonez, de operationalizare a unei platforme civice la nivel national, devine o solutie alternativa necesara in contextul post COVID-19 si in lipsa unei opozitii politice care sa gestioneze integrat si eficient actualele crize urbane in parteneriat public-privat-cetatean vs. stat-societate-cetatean?”

CONTEXT

Romania, in prezent, ca si celelalte state afectate de pandemia COVID-19, trece printr-o perioada de resetare socio-economica, ceea ce determina in mod natural si o “reinterpretare” a dimensiunii politice, liderii partidelor contemporane dand semnale de la o zi la alta de “incapacitate decizionala”  in lipsa unor instrumente si viziuni integrate care sa fie in acord cu nevoile sociale si societale si principiile constitutionale in vigoare.

Care este cauza? Daca in trecut, societatea civila putea fi reprezentata la nivel abstract prin partide politice de dreapta /stanga, implicarea cetateanului reducandu-se pur si simplu la dreptul de vot, iata ca pandemia COVID-19 reconfigureaza inclusiv paradigma politica si raportul stat-societate-cetatean. Astfel, crizele generate de pandemia COVID-19 cer definirea si implementarea unor solutii si mecanisme de rezilienta la nivel individual, comunitar si national, acest demers putandu-se realiza, cel mai probabil, in cadrul unei Platforme Civice Nationale, care ar urma sa integreze intersistemic mai multe Consilii Civice Locale (CCL), modelul polonez devenind punct de reper pentru operationalizarea lor in retea, inclusiv, pe dimensiune politica.

De asemenea, cel mai probabil, viitoarea Platforma Civica Nationala ar putea initia si lansa un nou proiect de tara, care sa promoveze noile directii de “relansare si reconstructive socio-economica”, dar si de securitate sociala/societala in acord cu masurile de rezilienta de gestionare a crizelor urbane post COVID-19 si prin raportare la pilonii dezvoltarii durabile promovati de Agenda europeana 2030, urmand ca dimensiunea militara sa devina prioritara in contextul “Romania – furnizor de securitate regional pe flancul de S-E al Europei”. In acest sens, platforma caravanaurbana.ro a publicat un articol: https://caravanaurbana.ro/2020/03/22/dimensiunea-miltara-al-patrulea-pilon-strategic-al-dezvoltarii-durabile-pentru-asigurarea-securitatii-si-rezilientei-urbane-in-contextul-covid-19/

Platforma Civică a Republicii Polone (poloneză: Platforma Obywatelska) este un partid polonez înființat ca o coaliție pe 24 ianuarie 2001 (înregistrat în 5 martie 2002), care in urma cu cateva zile a desemnat ca viitor candidat la presedintia Poloniei, pentru alegerile 2020, pe actualul primar al Varsoviei, Rafal Trzaskowsk. Va reamintim ca, Rafal Trzaskowski, candidatul Platformei Civice, a câştigat alegerile in 2018 cu 54,1% din voturi, învingându-l pe ministrul adjunct al Justiţiei, Patryk Jaki, candidat din partea PiS. Mai mult, Partidul de dreapta Lege şi Justiţie (PiS) nu a câştigat alegerile în niciunul dintre oraşele importante ale Poloniei, mediul urban fiind castigat de Platforma civica.

Cel mai probabil, scenariile strategice arata ca, viitorul presedinte al Poloniei, in urma alegerilor 2020, va fi candidatul Platformei Civice, avand in vedere si efectele pandemiei COVID-19 asupra securitatii si rezilientei urbane cu impliatii majore in plan civic, raportul stat-societate-cetatean devenind axa strategica ca plan de “reconstructie” si “relansare” socio-economica.

Ceea ce este interesant este ca, daca ne intoarcem in istorie, contextul actual din Romania devine favorabil infiintarii unei Platforme Civice Nationale dupa modelul polonez, daca luam in calcul “conflictul constitutional” din Romania 2020/”conflict constitutional” din Polonia 2015 vs. perspectiva alegerilor electorale locale/parlamentare 2020 din Romania vs. alegeri prezidentiale Polonia 2020 vs. alegerile prezidentiale Romania 2024. 

SCENARIU DE EVOLUTIE: 

Cel mai probabil, ceea ce a experimentat Polonia in 2015 in cadrul alegerilor locale prin sucesul Platformei Civice a Republicii Polone in alegerile locale la nivel urban, ar putea experimenta Romania in alegerile locale/parlamentare 2020 prin lansarea rapida a unei Platforme Civice Nationale, care cel mai probabil, in 2024 va oferi un viitor presedinte al Romaniei, asa cum, cel mai probabil, alegerile prezidentiale din Polonia vor fi castigate de Rafal Trzaskowsk, din partea Platformei Civice a Republicii Polone.  

Va reamintim ca, Platforma Civica a dominat politica poloneza pentru 8 ani (2007-2015), devenind un partid de opozitie pentru PiS, mai ales in strategia PiS de a incalca drepturile si libertatile individuale prin incercarea de castigare monopol la nivel de putere executiva si legislativa. In timpul guvernarii Platformei Civice, economia poloneza a explodat, devenind una prospera si puternica. Executivul, condus timp de sapte ani de Donald Tusk, a reusit sa tina recesiunea care “matura prin Europa departe de Polonia”.

Intrebarile noastre pentru Romania, in acest scenariu, sunt: “Viitorul primar al Municipiului Bucuresti ar putea fi un candidat desemnat din partea Platformei Civice Nationale, in context post COVID-19?”  sau Cine va fi viitorul candidat la prezidentiale din partea Platformei Civice Nationale din Romania in 2024, daca lansarea platformei se va face in 2020?”

Parteneriatul strategic Romania-Polonia s-a dezvoltat gradual de-a lungul anilor si a contribuit substantial la securitatea si apararea regiunii extinse. Exemple concrete includ participarea reciproca a ofiterilor si soldatilor in taberele NATO si prin prezenta reciproca NATO – romana in Batalionul NATO din Polonia, poloneza in Brigada Multinational din Romania. De asemenea, cooperarile inter-guvernamentale s-au dovedit a fi fructuoase, inclusiv la nivel diplomatic, relatiile bilaterale nereducandu-se doar la cooperare militara, acest lucru fiind demonstrat si de efortul depus de Romania si Polonia in infiintarea unui Fond de Investiții la initiativa celor Trei Mari (FI3M).  Detalii supliementare:   https://caravanaurbana.ro/2020/04/14/scenariu-strategic-romania-hub-militar-in-cadrul-i3m-initiativa-celor-trei-mari/

Mentionam ca, in data de 29 mai 2019, la Luxemburg, Banca de Dezvoltare din Polonia (BGK) și EximBank România au semnat statutul Fondului de Investiții al Initiativei celor Trei Mari (FI3M), sursele de finanțare provenind in prima etapa din partea instituțiilor fondatoare, BGK și EximBank România, cu o contribuție totală de peste 500 milioane de euro. In prezent, s-au angajat aproximativ 620 de milioane de euro si se preconizează că alte state membre din regiune vor aduce contribuții financiare proporționale, fondul ramanand deschis investitorilor naționali sau supranaționali din regiune, celor instituționali din întreaga lume, precum și finantatorilor internationali prin Banca Mondială, Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare

SCENARIU DE EVOLUTIE: 

Cel mai probabil, Polonia si Romania vor colabora si pe dimensiunea interconectarii platformelor civice romano-poloneze, in perspectiva infiintarii unei viitoare Platforme Civice Nationale si in Romania, ca parte a masurilor socio-economice post COVID-19, care sa aiba la baza un proiet de tara integrat in noua viziune strategica militara urbana (NATO URBAN), mai ales ca Sibiul este gazda a primului si singurului Comandament NATO de 3 stele din S-E Europei si al Scutului Antiracheta de la Deveselu. 

Acest scenariu strategic ar putea deveni certitudine, mai ales in contextul in care Polonia isi va desemna viitorul presedinte din partea Platformei Civice a Republicii Polone, actualul candidat al platformei civice fiind Rafal Trzaskowsk. 

Va reusi Romania si Polonia “sa faca istorie” in perspectiva interconectarii platformelor civice ca parte a unui proiect strategic NATO – integrat, inteligent si inovativ – care sa aiba ca scop “reconstructia” socio-economica post COVID-19 a Aliantei, avand ca model cooperarea celor doua zone-tampon aflate pe flancul Est, rrspectiv Vest al Aliantei?

NOTA BENE:

In prezent, Romania se afla intr-un “conflict constitutional” asemeni Poloniei in 2015, cand  Partidul Lege si Justitie (PiS) a intrat in conflict cu Tribunalul Constitutional (echivalentul in Romania este Curtea Constitutionala), cand PiS a incercat sa forteze incalcarea anumitor principii constitutionale si schimbarea unor judecatori din structura institutiei pe considerente politice. Tensiunile din jurul acestei institutii datau de dinainte de alegerile legislative din 2015, cand Guvernul din Polonia era condus de Platforma Civica. Efectul “incalcarii constitutiei poloneze” a fost iesirea a peste 50.000 de polonezi, care au iesit in strada in Varsovia pentru a protesta fata de ceea ce ei au numit ”amenintari la adresa democratiei”. Presedintele Parlamentului European de la acea vreme, socialistul Martin Schultz a declarat, in urma primului weekend de proteste, ca la Varsovia are loc o lovitura de stat.

Sa ne reamintim ca, in urma acestui “conflict constitutional polonez” Centrul de Excelenta pentru Contraspionaj al NATO din Varsovia s-a ales si el cu o conducere decapitata de PiS. Ministerul Apararii si politia militara au organizat o razie in mijlocul noptii in cladirea NATO pentru a-i inlatura pe oficialii din securitate care nu se bucura de sustinerea noii administratii, unde a doua zi, Polonia s-a trezit ca Centrul de Excelenta NATO are un nou sef. Pana in acel moment PiS a lovit doar in institutiile nationale, insa Centrul de Excelenta NATO era o institutie afiliata unei aliante militare internationale.

Desi presiunea PiS la acea vreme a fost foarte mare, totusi Platforma Civica a Republicii Polone a castigat majoritatea alegerilor locale la nivel urban in fata PiS, pozitionandu-l pe Rafal Trzaskowsk ca primar al Varsoviei.

In eventualitatea in care, Platforma Civica a Republicii Polone va castiga anul acesta alegerile prezidentiale, prin candidatul desemnat Rafal Trzaskowsk, cel mai probabil, se va crea contextul favorabil al interconectarii unor platforme civice in retea  la nivel UE/NATO, Romania –Polonia urmand sa devina “capetele de pod” in arhitectura platformei civice europene si pe cele doua “flancuri ale Aliantei

ANALIZA realizata de catre:

D-l Victor Aileni, Ex-Senator al Romaniei în Comisia Militară, actualmente coordonatorul departamentului de analiza si planificare strategica al firmei MabeInvest LLC SUA/Romania. În portofoliul său se regăsește consultanța acordată pentru baza militara de la Kogalniceanu (2007) și pentru construcția Scutului Antirachetă de la Deveselu. 

Dr. NEACȘU STELUȚA MĂDĂLINA este Doctor in Informatii si Securitate Nationala și oferă expertiză în securitate si rezilienta urbana, politici si strategii NATO/UE, NATO URBAN, analiza de intelligence, competitive intelligence, juridic-administrativ, GDPR etc.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here