Asa cum caravanaurbana.ro v-a obisnuit, periodic emitem scenarii de evolutie care au ca obiectiv principal generarea de informatie strategica utila si relevanta pentru luare deciziei de catre liderii de la nivel guvernamental, dar si pentru reprezentantii mediului de afaceri de la nivel national si international.
Prezenta analiza strategica isi propune sa raspunda la intrebarea “Cum va modifica pandemia COVID-19 educatia si invatamantul din Romania?”
CONTEXT:
In acest moment, exista o incertitudine masiva in ceea ce priveste sustenabilitatea sistemului educational din Romania, mai ales ca, pandemia a anulat toate strategiile si politicile in materie de educatie si invatamant asumate pre-COVID-19, liderii guvernamentali fiind pusi “fata in fata” cu o “lebada neagra”, care inca nu a fost decodificata din perspectiva impactului asupra infrastructurii educationale din Romania si in ceea ce priveste gasirea acelor solutii si masuri pentru cresterea rezilientei in educatie.
In plus, nu stim in ce masura COVID-19 va determina inchiderea unor unitati scolare sau “integrarea lor intr-o retea online unitara”, daca luam in considerare probabilitatea scaderii demografice si reducerea rezilientei individuale la nivel comunitar ca efect al pandemiei, care ar putea impacta nu doar numarul viitorilor studenti cu privire la “Admiterea 2020-2021” dar si resursele educationale (ex. disponibilitatea profesorilor etc), la care s-ar putea adauga, cel mai probabil, impactul economic prin scaderea veniturilor alocate educatiei vs. cresterea costurilor pentru accesul la educatie privata, mai ales ca infrastructura educationala privata este interconectata la cea publica, ceea ce s-ar putea traduce prin declansarea unor “crize in crize” in lant, prin efect de domino.
Totusi, solutiile integrate nu trebuie abandonate, ele ar trebui “reconsiderate si reconceptualizate” dupa alte principii de functionare “in retea”, care sa aiba ca scop redefinirea “rezilientei educationale” in caz de catastrofe si dezastre naturale, pandemia COVID-19 reprezentand o prima invitatie la “resetarea” sistemului educational din Romania, dar si la nivel global.
Prin urmare, in cele ce urmeaza, vom genera trei scenarii de evolutie, in scopul identificarii “drumului critic” al “resetarii” sistemului educational din Romania, ceea ce ne-ar putea ajuta sa gestionam mai eficient “evenimentele surpriza” (punctele de inflexiune) prin monitorizarea permanenta a indicatorilor de avertizare timpurie.
SCENARIUL 1 – “Invatamantul hibrid – de la educatia asincronica la educatia sincronica”
In primul rand, in contextul pandemiei COVID-19 emerge tot mai mult sintagma “invatamant prin distantare sociala” ca alternativa la vechea sintagma “invatamantul la distanta – ID”, ceea ce intareste si mai mult nevoia de “rezilienta individuala” vs. “rezilienta comunitara” vs “resilienta nationala” vs. “rezilienta educationala”, cele patru dimensiuni ale rezilientei urmand sa fie definite, cel mai probabil, in viitoarea Strategie Nationala de Aparare a Tarii, care, cel mai probabil, se va intitula “Strategia Nationala de Securitate si Rezilienta a Tarii”. (N.B. Revenim cu un articol dedicate strict acestui subiect in urmatoarea perioada, ca o completare la articolul publicat anterior pe platforma caravanaurbana.ro: https://caravanaurbana.ro/2020/04/09/covid-19-va-rescrie-strategia-nationala-de-aparare-a-tarii-si-va-reconfigura-viitorul-parlament-si-guvern-al-romaniei/)
Insa, ceea ce trebuie sa intelegem este ca, cele doua sintagme (“invatamant prin distantare sociala” vs. “invatamantul la distanta – ID”) nu prezinta aceleasi caracteristici, “distantarea sociala” anuland sensul traditional al “invatamantului la ID” (cel mai probabil, acesta va trece printr-un proces de reconsiderare si reconceptualizare prin “aglutinare” intr-o alta dimensiune educationala la nivel intersistemic).
Probabil, post-COVID-19 vom asista la emergenta unui “invatamant hibrid”, unde masurile de distantare sociala vor trasa noile reguli ale sistemului educational. Totusi, trebuie avut in vedere ca nivelul “costurilor” unui invatamant online de calitate, necesita nu doar alocarea si accesul permanent la resurse alternative inteligente (smart education), dar si capacitati adecvate de functionare in retea, ceea ce determina nevoia de timp pentru dezvoltare, cat si atragerea de investitii semnificative pentru a putea functiona intersistemic la nivel de retea nationala/internationala, avand in vedere ca ultima cerinta globala este dezvoltarea platformelor de e-learning.
Insa, cel mai probabil, exercitiul “invatamantului prin distantare sociala” isi va atinge obiectivul abia atunci cand, odata reveniti in salile de curs propriu-zise, elevii si profesorii vor reconsidera invatamantul traditional in mod natural prin integrarea vechilor proceduri de evaluare offline aferente procedurilor asincrone (Canvas, Blackboard, D2L) cu cele sincrone (ex. ZOOM), ceea ce ar redefini interactiunea “fata in fata” si ar da curs “invatamantului hibrid”.
In cazul primului scenariu, pandemia COVID-19 va reforma sistemul educational si invatamantul din Romania, avand in vedere ca instrumentele digitale pentru facilitarea “invatamantului prin distantare sociala” se vor integra complementar la celelalte platforme digitale offline. In acest caz, cursurile vor deveni mult mai interactive, lasand tehnologia sa gestioneze in mod integrat fluxurile informationale care fac obiectul transferului de materiale si resurse educationale, ceea ce va aloca mult mai mult timp discutiilor, dezbaterilor si studiilor de caz.
SCENARIUL 2 – “E-learning – prioritate strategica de securitate si rezilienta nationala”
Desi in planificarea strategica a fiecarei institutii de invatamant, educatia online a reprezentat o obligativitate, totusi nu a fost utilizata niciodata la capacitatea ei maxima, avand in vedere cunoasterea redusa in cultura educatiei online / e-learning a partilor implicate (profesori-elevi), la care se adauga accesul redus la tehnologia digitala adecvata pentru conectarea in retea online.
In acest context, cel mai probabil, educatia online pre-COVID-19 va trece printr-un proces amplu de reconsiderare si reinterpretare, urmand ca educatia in retea online sa devina prioritate strategica de securitate si rezilienta nationala, ceea ce va determina reconceptualizarea la nivelul fiecarei institutii de invatamant, avand in vedere ca obiectivul principal va fi, cel mai probabil, asigurarea rezilientei individului prin acces permanent la educatie, mai ales in perspectiva “Erei 5G”.
Aceasta rezilienta educationala “post-pandemica” va schimba inclusiv modul in care institutiile de invatamant isi vor planifica, gestiona si finanta educatia online. Cel mai probabil, finantarea se va realiza in retea interinstitutionala, bugetul pentru educatie urmand sa devina unul de importanta strategica nationala, ceea ce va elimina din start vulnerabilitatile lipsei de finantare pentru educatie, problematica cu care sistemul educational din Romania s-a confruntat permanent in ultimii ani.
In plus, “descentralizarea” cursurilor online va deveni trecut, urmand sa trecem la etapa integrarii centralizate a sistemelor de predare, invatare si evaluare, insa dupa noi principii de planificare interinstitutionale, urmand sa functioneze in retea la nivel national si, obligatoriu, conectate la nivel international si global, prin emergenta unei noi “guvernari inter-campus”, urmand ca managementul educational online sa fie integrat la nivel academic.
SCENARIUL 3 – “Modelul ,,charter school” american – invatamant semi-privat”
Unul din lucrurile invatate in perioada pandemiei COVID-19 este ca – “Educatia nu trebuie externalizata!”, aceasta urmand sa devine prioritate strategica in viitoarea Strategie Nationala de Securitate si Rezilienta a Tarii.
Unde si cand s-a resimtit “externalizarea educatiei” in perioada crizei COVID-19? In primul rand, unitatile de invatamant care au investit intr-un sistem educational integrat in cadrul unui campus inteligent si inovativ (smart campus), s-a dovedit ca au reusit sa gestioneze relativ eficient trecerea de la educatia traditionala “fata in fata” la cea online prin “distantare sociala”, avand la indemana o serie de resurse si instrumente smart pentru transferul informational.
In schimb, unitatile scolare dependente de furnizorii de infrastructura critica de comunicatii (online, mass-media etc) au cunoscut momente dificile in realizarea acestei tranzitii. Va reamintim ca, Ministerul Educatiei din Romania a trebuit sa apeleze la platforma mass-media a televiziunii publice – TVR – pentru a pune la dispozitia elevilor si unitatilor scolare publice o platforma online de predare si invatare, in lipsa unei infrastructuri nationale de e-learning pentru invatamantul public in caz de catastrofe si dezastre naturale, pandemia COVID-19 dand startul la o noua dimensiune educationala prin distantare sociala.
Potrivit acestui scenariu, cel mai probabil, va creste nivelul si intensitatea parteneriatelor public-privat-cetatean, urmand ca statul sa bugeteze si mai mult invatamatul privat, ceea ce ar determina emergenta “invatamantului semi-privat”, adica un nou sistem educational care ar putea fi finantat din bugetul public, dar cu acces la infrastructura de e-learning si management privat in retea.
IN LOC DE CONCLUZII
In prezent, sistemul educational din Romania se afla la rascruce de drumuri: fie să revină la vechile strategii de functionare pre-COVID-19, ceea ce devine imposibil, sau sa “renasca” dupa noi principii de reconstrucție si reconceptualizare, care sa promoveze o noua dimensiune strategica de rezilienta educationala.
In plus, intr-o lume in care cunoasterea este la un “click distanta” si, in care “Era 5G” devine tot mai mult o certitudine, nevoia de resetare a invatamantului din Romania trebuie sa devina o prioritate majora in viitoarea Strategie Nationala de Securitate si Rezilienta a Tarii.
ANALIZA realizata de catre:
D-l Victor Aileni, Ex-Senator al Romaniei în Comisia Militară, actualmente coordonatorul departamentului de analiza si planificare strategica al firmei MabeInvest LLC SUA/Romania. În portofoliul său se regăsește consultanța acordată pentru baza militara de la Kogalniceanu (2007) și pentru construcția Scutului Antirachetă de la Deveselu.
Dr. NEACȘU STELUȚA MĂDĂLINA este Doctor in Informatii si Securitate Nationala și oferă expertiză în securitate si rezilienta urbana, politici si strategii NATO/UE, NATO URBAN, analiza de intelligence, competitive intelligence, juridic-administrativ, GDPR etc.
