COVID-19 VA RESCRIE STRATEGIA NATIONALA DE APARARE A TARII SI VA RECONFIGURA VIITORUL PARLAMENT SI GUVERN AL ROMANIEI

0
436
strategy

Cel mai probabil, COVID-19 va rescrie Strategia Nationala de Aparare a Romaniei, mai ales ca ne aflam in termenul legal de 6 luni, potrivit caruia dupa preluarea mandatului noul Presedinte ales are obligatia de a prezenta si aproba in Parlament noua viziune strategica de securitate nationala. Va reamintim ca, ultima Strategie Nationala de Aparare a Tarii a fost emisa pentru perioada 2015-2019, urmand ca dupa alegerile din decembrie 2019, intr-un termen de maxim 6 luni, presedintele desemnat sa obtina votul Parlamentului pentru o noua Strategie, care sa fie in acord cu realitatile complexe cu care se confrunta Romania in acest moment.

Prin urmare, vom enumera cateva directii strategice, sub forma de scenarii de evolutie, cu privire la viitoarea Strategie Nationala de Aparare a Romaniei in context pandemiei si, totodata, cum s-ar putea reconfigura viitorul Parlament si Guvern, in etapa post criza COVID-19:

  1. Cel mai probabil, viitoarea Strategie Nationala de Aparare va introduce noi concepte strategice: comunitate rezilienta (CR), rezilienta individuala (RI) si rezilienta nationala (RN), obiectivul central fiind generarea sentimentului de incredere a cetatenilor in institutii publice/politice, dar si resimtirea bunastarii sociale pe cele trei nivele: individ, comunitate, national.  N.B: Cele 3 concepte enumerate au fost definite in cadrul analizei “Dimensiunea militara – al patrulea pilon strategic al dezvoltarii durabile pentru asigurarea securitatii si rezilientei urbane in contextul Covid-19”

2. Consideram ca, ar trebui asigurata o cultură mai bună de securitate si rezilienta urbana, pentru a creşte capacitatea de rezistenţă a populaţiei la situaţii de urgenţă, pandemia COVID-19 fiind un prim test de rezilienta individuala, comunitara si nationala la un eveniment de biosecuritate si biosiguranta cu implicatii militare.

3. Viitoarea Strategie Nationala de Aparare se va focaliza, cel mai probabil, pe creşterea capacităţii operaţionale a forţelor armate la nivel urban (“militarizare urbana”), ceea ce ar creste constientizarea culturii de securitate si rezilienta urbana in randul populatiei, iar cetatenii ar putea deveni mult mai reactivi la riscurile, amenintarile si vulnerabilitatile interne ale Romaniei.

4. Cel mai probabil, ordonantele militare, emise in perioada decretarii starii de urgenta, vor deveni “ghiduri de bune practici militare” pentru viitoarele strategii si politici publice in vederea asigurarii securitatii si rezilientei urbane, un prim exercitiu fiind “militarizarea” sectorului de sanatate publica si parteneriatul public-privat-cetatean.

5. Se contureaza tot mai multnevoia de reinterpretare a “Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030”, unde dimensiunea MILITARA devine PILON STRATEGIC, alaturi de ceilalti trei piloni – economic, mediu, social, in contextul in care Romania a devenit furnizor de securitate regional pe flancul  de S-E prin gazduirea celor doua Comandamente NATO de la Sibiu si Tunari, cel de la Sibiu fiind de nivel Corp de armata.

6. Viitorul Parlament al Romaniei, cel mai probabil, isi va reconsidera actuala organigrama prin infiintarea uneinoi Comisii de specialitate pentru asigurarea securitatii si rezilientei urbane, in cadrul careia s-ar propune proiecte legislative integrate pentru gestionarea problematicilor de securitate civila si strategii militare, mai ales in contextul post COVID-19.

7. Guvernul, probabil, isi va mari portofoliul ministerial prin infiintarea unui nou Minister care sa gestioneze strict bugetele aferente situatiilor de urgenta si politicile de finantare / comunicare / relationare cu administratiile publice locale, avand in vedere ca Ministerul Aafacerilor Interne /DSU   s-au dovedit a fi “sufocate” in gestionarea COVID-19, in lipsa unui Minister de specialitate care sa aiba fonduri alocate strict in prevenirea si combaterea riscurilor si amenintarilor hibride/asimetrice la adresa securitatii nationale.

8. In plus, puterea executiva ar putea functiona in baza unor politici militare pentru gestionarea eficienta a noilor riscuri si amenintari hibride/asimetrice, avand in vedere ca pandemia #coronavirus a demonstrat incapacitatea reactiei guvernamentale de a raspunde intersectorial la nivel intersistemic si nevoia de reformare a leadership-ului politic contemporan.

Ceea ce dorim sa nuantam este faptul ca, Romania are nevoie mai mult ca oricand de o regandire a strategiilor si politicilor de securitate, iar acest lucru poate incepe cu viziunea unui nou proiect de tara si o viitoare Strategie Natioanla de Aparare a Tarii, care sa se initieze in participatiune si in spirit de solidaritate, prin transfer de cunoastere si expertiza in parteneriat public-privat-cetatean, unde acum, mai mult ca oricand, in contextul COVID-19, reprezentanţi ai partidelor politice, parlamentari, lideri din Guvern, cercuri academice, reprezentanti ai societăţii civile isi vor putea exprima orientarea fermă a României in dezvoltarea, promovarea si operationalizarea unui mecanism de securitate integrat public-privat-cetatean.

Venim cu propunerea ca, viitoarea Strategie Nationala de Aparare sa fie expresia concreta a unei viziuni integrate cu focalizare pe securitatea si rezilienta cetateanului, iar acest obiectiv poate fi atins prin definirea unui nou set de concepte, doctrine specifice și, totodată, diseminarea unei noi culturi de securitate si rezilienta urbana, toate devenind noi instrumente și măsuri socio-militare de contracarare a riscurilor și amenințărilor la adresa securității urbane, implicit a cetateanului, mai ales in contextul post COVID-19.

In cele ce urmeaza, va prezentam mici sinteze din declaratiile noastre, publicate de caravanaurbana.ro sau alte platformele media aferente “reporterilor de vecinatate NATO”, despre recofigurarea mediului actual de securitate, dimensiunea militara devenind pilon strategic al dezvoltarii durabile in contextul “Romania furnizor de securitate regional pe flancul de S-E al Europei”:

“[…] Principala provocare a viitorului presedinte al Romaniei o constituie corectarea asimetriilor între cooperarea excelentă din domeniul apărării și cea din sectoarele economic, cultural științific și educational. […]”

Detalii articol:

“[…] consideram ca profilul viitorului presedinte al Romaniei, in noua paradigma de securitate internationala, se impune a fi un profil militar, cu experienta in analiza si planificare strategica, relatii internationale si, totodata, capacitatea de a gestiona in mod integrat, inovativ si inteligent problematici de securitate nationala pentru asigurarea sigurantei cetateanului si, implicit, a securitatii si rezilientei comunitatilor urbane expuse din ce in ce mai mult la dezastre si catastrofe naturale.[…]

Cu siguranta, viitoarea Strategie Nationala de Aparare a Tarii trebuie sa fie expresia concreta a unei viziuni integrate cu focalizare pe securitatea si siguranta cetateanului, iar acest scop poate fi atins doar prin definirea unui nou set de concepte, doctrine specifice și, totodată, diseminarea unei noi culturi de securitate NATO URBAN, toate devenind noi instrumente și măsuri socio-militare de contracarare a riscurilor și amenințărilor la adresa securității nationale […]

In al doilea rand, protejarea drepturilor comunităţilor româneşti şi a activităţilor economice derulate în Zona Economică Exclusivă a României la Marea Neagră, consider ca ar trebui sa se realizeze cu suportul Aliantei si, implicit, ca parte a parteneriatului strategic cu SUA. Mai concret, viitoarea Strategie Nationala de Aparare a Tarii propunem a se orienta pe dezvoltarea capacității de colaborare și interoperabilitate la nivel interurban, unde protejarea infrastructurilor critice vitale pentru orasele riverane de la Marea Neagra s-ar putea subsuma unor noi strategii, politici si doctrine de tip NATO URBAN MARITIM.[…]

Detalii articol:

“[…] In prezent, resursele de aparare la nivel urban sunt reduse si nu sunt integrate intr-o strategie de interoperabilitate militara urbana care sa raspunda unor atacuri, fie elemilitare,politice, teroriste etc.Nu este vorba de “dacă”, ci mai degrabă “când” NATO si UE vor fi implicate în operațiuni militare urbane din spectrul conflictelor: de la misiunile umanitare la cele de stabilitate și de război urban.[…]

Detalii articol:

[…] consideram ca a sosit momentul celui de-al treilea proiect de tara major, care sa certifice “Romania – principal furnizor de securitate regional”, pozitionand astfel componenta militara ca pilon al dezvoltarii durabile la nivel national, alaturi de ceilalti trei piloni deja asumati in cadrul Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030: economic, social si mediu.

Detalii articol:

http://www.ziare.com/sibiu/stiri-actualitate/comandamentul-nato-de-la-sibiu-ce-inseamna-pentru-economia-orasului-7791079

 “[…] România are nevoie de o nouă doctrină pentru planificarea şi executarea misiunilor cu grad de risc sporit la Marea Neagră, având în vedere că ne confruntăm frecvent cu acţiuni de ,,opposed boarding” prin lipsa unei cooperări și gestionări eficiente a amenințărilor la bordul navelor/ambarcațiunilor, care poate prezenta, în cel mai rău scenariu, inclusiv elemente teroriste maritime. De aceea, nevoia de reconfigurare a doctrinei de securitate și stabilitate la Marea Neagră necesită, mai mult ca oricând, o viziune NATO URBAN MARITIM integrată, abordare care implică informaţii cât mai precise şi diseminate în sistem de early warning”

Detalii articol:

“[…] O țintă, în “era nucleară” / post Tratat INF, devine și mediul de afaceri, care mai mult ca oricând trebuie să-și dezvolte capacitatea de contracarare în caz de instabilitate economică, politică, socială și, mai ales, militară.[…] Ori, o astfel de ,,interoperabilitate militară public/privat” poate funcţiona doar dacă companiile au exersat cu forţele militare scenarii de reziliență post dezastre și catastrofe naturale / umane, au aderat la un Fond de Garantare Financiar pentru situații de urgență […] Propunerea de inființare a unui Fond de Garantare Financiar pentru asigurarea securității și rezilienței financiare post dezastre și catastrofe naturale sau în caz de agresiuni militare / nucleare, devine util și relevant mai ales în contextul expirării recente a Tratului INF, fond la care ar trebui să adere componente inter-sectoriale: mediul de afaceri, sectorul militar, diferiți actori financiari și alte părți guvernamentale/nonguvernamentale implicate în gestionarea situațiilor de urgență.[…]

Detalii articol:

ANALIZA realizata de catre:

D-l Victor Aileni, Ex-Senator al Romaniei în Comisia Militară, actualmente coordonatorul departamentului de analiza si planificare strategica al firmei MabeInvest LLC SUA/Romania. În portofoliul său se regăsește consultanța acordată pentru baza militara de la Kogalniceanu (2007) și pentru construcția Scutului Antirachetă de la Deveselu.

Dr. NEACȘU STELUȚA MĂDĂLINA este Doctor in Informatii si Securitate Nationala și oferă expertiză în securitate si rezilienta urbana, politici si strategii NATO/UE, NATO URBAN, analiza de intelligence, competitive intelligence, juridic-administrativ, GDPR etc.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here