SCENARIU STRATEGIC: MILITARIZAREA COMPANIILOR FURNIZOARE DE SERVICII SI PRODUSE DE IMPORTANTA STRATEGICA, IN CONTEXTUL COVID-19

0
1711
Armed Forces.
Armed Forces.

In contextul COVID-19, cel mai probabil, bariera serviciilor si produselor destinate uzului militar și civil devine tot mai mica, mai ales daca luam in considerare deschiderea unei noi piete de business militar prin organizarea de licitatii publice destinate infrastructurilor critice militare NATO (ex. efectul opertionalizarii Comandamentului NATO de la Tunari sau Sibiu etc). 

Mai mult de atat, capacitatile militare, civile si comertul traditional tind sa convearga intr-un spatiu comun, avand in vedere nevoia de securitate si rezilienta urbana/siguranta cetateanului in caz de insecuritate urbana, unde statele vor fi nevoite, cel mai probabil, sa-si protejeze si sa-si apere interesele si investitiile nationale prin declararea unor servicii si produse de importanta strategica, in contextul COVID-19 si in perspectiva altor amenintari asimetrice la adresa securitatii nationale.

Analiza pe scenarii de evolutie indica o predispunere tot mai accentuata catre o initiativa de aparare strategica la nivel urban in colaborare cu mediul de afaceri, obiectivul fiind producerea si furnizareade bunuri/servicii/programeetcin parteneriat civil-militar, inclusiv transferul de expertiza/cunoastere intre cele doua sectoare, asa cum am asistat, recent, la militarizarea infrastructurii critice medicale prin transferul de management medical militar la nivelul Spitalelor Judetene sau Directiilor de Sanatate Publica teritoriale.

Cu privire la operationalizarea unui management de afaceri militarizat, ca parte a unei strategii de interoperabilitate civil/militar, in contextul COVID-19, se contureaza, in prima etapa, acele sectoare de importanta strategica de la nivel privat (securitate si siguranta alimentara, securitate energetica, cybersecurity, etc). In acest caz, mediul de afaceri va juca un rol esential, nu doar in asigurarea securitatii si rezilientei urbane, dar si in diminuarea impactului negativ asupra mediului economic si a securitatii nationale in ansamblu prin crearea unui “cordon de aparare colectiva”, potrivit campaniei promovata de #caravanaurbana.ro:  “Tu, Eu, impreuna pentru NOI!” sau sloganurilor de solidaritate emise de Alianta NATO:  #WeAreNATO #WeAreAllies #WeAreTogether.

Prin urmare, consideram ca, in contextul pandemiei #coronavirus, devine util si relevant operationalizarea unor comunitati de afaceri care sa functioneze dupa principii integrate civil/militar in vederea gestionarii situatiilor de urgenta declansate de amenintari asimetrice si, totodata, in vederea dezvoltarii unor mecanisme de raspuns la crizelele adiacente, ca parte a unei strategii integrate in parteneriat public/privat. Nivelele la care ar trebui sa actioneze viitoarele comunitati de afaceri, pentru gestionarea eficienta a unei crize pandemice, ar fi urmatoarele: crearea unui leadership de criza dupa model militar, definirea unor proceduri si politici interne de securitate in caz de pandemie, dezvoltarea si atragerea de resurse logistice in parteneriat civil/militar, implementarea unor strategii de comunicare conectate la surse oficiale si, nu in ultimul rand, interconectarea la resurse civile/militare de gestionare a crizelor.

In plus, beneficiile unui parteneriat civil/militar s-ar putea traduce si prin facilitarea accesului mediului de afaceri la resursele financiare alocate sectorului militar prin NATO/UE sau alte organizatii internationale militare, care beneficiaza de infuzie de capital in caz de catastrofe, dezastre, pandemii etc in semn de solidaritate si intr-ajutorare. De exemplu, masurile restrictive decretate, ca urmare a instituirii situatiei de urgenta in Romania, a afectat business-ul romanesc si, implicit, securitatea si siguranta locurilor de munca ca urmare a “distantarii sociale”. Consideram ca, nu doar suportul financiar si fiscal din partea statului poate oferi rezilienta mediului de afaceri, ceea ce ne motiveaza sa intrevedem si alte mecanisme financiare alternative de gestionare a crizei economice prin parteneriat financiar intre sectorul militar/civil. Un exemplu concret, este alocarea de resurse financiare prin organizatii internationale, cum ar fi cei 18 milioane de euro alocati de NATO sau cei 37 de miliarde EUR de la bugetul UE, care urmează, sume care urmeaza să fie alocate inițiativei pentru investiții în răspunsul la #coronavirus. Tot in aceeasi directive, Departamentul Forțelor Aeriene din cadrul Pentagonului vrea să investească peste 130 milioane dolari în construirea de noi facilități la baza aeriană românească de la Câmpia Turzii, care să sporească capacitatea acesteia de a găzdui în condiții tehnice optime avioane militare ale SUA și ale aliaților din NATO și care să le permită acestora să reacționeze prompt, în caz de nevoie, la evoluțiile mediului de securitate din Europa, potrivit unui document oficial al US Department of the Air Force, potrivit Profit.ro.

Va reamintim ca, România a devenit punct crucial pe harta NATO, incepând cu 1 martie 2019, cand primul și singurul Comandament NATO de trei stele din estul Europei a fost desemnat să opereze în Sibiu, mai ales acum cand recent s-a luat decizia operationalizarii unui nou Comandament NATO la TUNARI, langa Bucuresti.

În acest context, vor fi relocati in Romania ofițeri (cu familii) de Stat Major din țările aliate NATO ceea ce implică o reconfigurare nu doar a comunității urbane gazde Comandamentelor NATO, dar și a celorlalte vecinătăți urbane din proximitatea Comandamentelor NATO pe considerente comerciale, sociale, economice etc.

De reținut că, România găzduiește pe teritoriul său și alte baze militare româno-americane, baze românești care sunt puse la dispoziția aliatului American: Scutul Antirachetă de la Deveselu, Baza Militară de de Kogălniceanu, Baza Militară Aeriană 71 “General Emanoil Ionescu” de la Câmpia Turzii și, totodată, Centrul Național de Instruire Întrunită GETICA de la Cincu/Județul Brașov.

 In acest context, mediul de afaceri din vecinătatea urbană a Comandamentelor NATO și a celorlalte baze militare româno-americane pot intra pe o piață comercială NATO prin certificarea furnizorilor de produse și servicii ca agenți economici NATO la iniţiativele, proiectele sau programele internaţionale organizate de MAPN, Agenţia NATO pentru sprijin (NATO Support Agency) şi alte structuri NATO, dar și Agenţia Europeană de Apărare (European Defence Agency) etc.

Avantajele comunităților urbane, poziționate geografic în vecinătațile urbane militare NATO, le conferă nu doar stabilitate, securitate și reziliență urbana, dar și noi oportunități de afaceri și, totodată, locuri de munca în relația cu bazele militare din proximitatea urbană, având în vedere că ofițeri de Stat Major din țările aliate NATO vor fi relocați pe teritoriul României în număr foarte mare, împreuna cu familiile lor în bazele militare amintite.

In acest context, bazele militare devin nu doar furnizoare de securitate, dar si o sursa economica importanta pentru mediul de afaceri din România, unde agenții economici pot deveni principali furnizori de servicii și produse economice pentru comunitatea militară NATO: de la constructii, la salubritate, alimente, turism si alte servicii și produse comerciale.

ANALIZA tip SCENARIU DE EVOLUTIE realizata de catre:

D-l Victor Aileni, Ex-Senator al Romaniei în Comisia Militară, actualmente coordonatorul departamentului de analiza si planificare strategica al firmei MabeInvest LLC SUA/Romania. În portofoliul său se regăsește consultanța acordată pentru baza militara de la Kogalniceanu (2007) și pentru construcția Scutului Antirachetă de la Deveselu. 

Dr. NEACȘU STELUȚA MĂDĂLINA este Doctor in Informatii si Securitate Nationala și oferă expertiză în securitate si rezilienta urbana, politici si strategii NATO/UE, NATO URBAN, analiza de intelligence, competitive intelligence, juridic-administrativ, GDPR etc.