Caravanaurbana.ro: Epidemia COVID-19 devine un test major, inclusiv pentru companii, care acum au posibilitatea de a-si masura capacitatea de reactie la o criză globală cu implicatii multidimensionale. Cum ar trebui sa reactioneze companiile si care ar fi masurile de securitate intr-un astfel de context?
Victor Aileni: Daca este sa analizam contextul mediului de afaceri ante-COVID-19, prin raportare la o serie de evenimente care au avut un impact financiar-economic la nivel global, probabil am fi tentati sa luam ca punct de reper atacul terorist din 11 septembrie, urmat de criza financiara din 2007– 2008, doi piloni de referinta in ceea ce priveste declansarea crizelor in lant la nivel global. De asemenea, sa nu uitam ca ne-am confruntat cu virusul SARS, EBOLA, H1N1, ceea ce s-ar traduce, pe scurt, prin “evenimente imprevizibile”.
Toate aceste provocari, pentru mediul de afaceri, nu au facut decat sa le pozitioneze competitiv din punct de vedere al capacitatii lor de reactie la crize si, totodata, de a raspunde strategic la evenimentele de tip “lebada neagra”.
Evident, nu putem prezice momentul si impactul unui astfel de “eveniment surpriza”, dar putem crea, la nivel organizational, mecanisme strategice de prevenire si combatere a efectelor in lant. De exemplu, totul ar putea incepe, plecand de la o planificare anterioara orientata catre gestionarea situatiilor imprevizibile cu care compania s-ar putea confrunta:”Dacă apar situații imprevizibile, care ar putea perturba afacerea mea, atunci care ar fi masurile de securitate tehnice si organizatorice in care ar trebui sa investesc, ante/post – eveniment surpriza, pentru a gestiona eficient criza intr-un astfel de scenariu? ”.
Daca este sa ne raportam la “impactul COVID-19” asupra mediului de afaceri si la masurile de reactie potrivite, consideram ca strategia ar trebui sa plece de la intrebarea “Care va fi impactul asupra lanțului meu de aprovizionare, de la sursă la client?”, aceasta abordare fiind necesara pentru a avea vizibilitate si transparenta asupra stocurilor de la nivel local, national si global, dar si un control asupra clientilor, daca esti mai mult o companie bazata pe servicii de turism (companie aeriana, hotel, restaurant etc). Pe scurt, este foarte important sa se creeze o planificare strategica pentru securizarea companiei, inainte de a implementa o strategie de contracarare a crizei propriu-zise.
In al doilea rand, se recomanda abordarea “strategiilor de atenuare”, cum ar fi: amanarea investitiilor majore sau gestionarea rationala a cheltuielior interne etc. Devine obligatorie conectarea companiei la informatii strategice, acele fluxuri informatiionale utile si relevante, care ajuta managerii sa ia decizii strategice in caz de crize majore prin accesul la analize integrate.
Caravanaurbana.ro: Există atât de multe aspecte pentru a face față virusului, de la lanțul de aprovizionare, așa cum ați menționat, până la nevoia de a închide fabricile, la reducerea pieței, preocupările cu privire la disponibilitatea angajatilor.Cine dintr-o organizație ar trebui să gestioneze aceste preocupări?
Madalina Neacsu: Ei bine, începem cu CEO, care trebuie sa inteleaga relatiile cauza-efect. Aceasta devine o problemă la nivel de board, deoarece afacerea ar putea fi impactata multidimensional si la nivel inter-sectorial. De exemplu, impactul poate fi “in cascada” , adica disponibilizarea resursei umane, poate implica automat disponibilitatea produsului, ceea ce ar determina prin “efect de domino”, in ultima etapa, implicații financiare.De exemplu, o simulare pentru a intelege relatia cauza-efect, ar pleca de la urmatoarele problematici: Ce solutii trebuie să implementam pentru a crește capacitatea angajatului de a lucra de acasă? Ce opțiuni avem pentru a schimba mecanismul de producție sau cum putem reconfigure “itinerariul” vanzarilor noastre la nivel global, astfel încât să putem reduce impactul asupra produselor din zonele în care virusul este poate mai virulent sau predominant în acest moment? Evident, nu se vor putea atenua toate riscurile, dar se pot gestiona eventuale disfunctionalitati printr-o gandire critica si aplicarea metodei scenariilor alternative. Cu siguranta, primul lucru este implicarea in asigurarea securității și sănătății angajatilor și apoi intervin celelalte dimensiuni enumerate anterior.
Ceea ce ar reprezenta o provocare majora ar fi gestionarea unei productii cu un singur gen de produs, produs intr-o singura zona geografica, care ar putea fi afectata de virus. Un astfel de scenariu ar reprezenta o provocare majora, probabil pentru o perioada scurta de timp, cum s-a dovedit in cazul Apple, care s-a confruntat cu o criza privind disponibilitatea produsului. In aceeasi masura, o provocare majora ar putea fi si capacitatea de a face afaceri pe anumite piete declarate vulnerabile la virus, precum China sau Italia, acolo virusul a avut un impact semnificativ asupra consumatorului.
Caravanaurbana.ro: Cum pot reactiona companiile in eventualitatea prelungirii scenariului de criza, provocat de alerta COVID-19, daca este sa facem referire la restrictionarea deplasarilor, diminuarea cheltuielilor la nivelul consumatorilor, la care se adauga disponibilitatea forței de muncă?
Victor Aileni:Este încă o “lecție de afaceri”, potrivit proverbului “nu ar trebui să-ți pui toate ouălele într-un singur coș”. Este ceea ce mentionam anterior, crearea de flexibilitate în lanțul de aprovizionare. Ideea de la care ar trebui sa se plece, indiferent dacă este vorba despre coronavirus sau alta amenintare asimetrica/hibrida, aceste lucruri vor continua să se întâmple aleatoriu. De exemplu, ar trebui sa ne punem problema unui cyberattack global. Deja exista semnale de atacuri majore asupra bazelor de date globale, cum ar fi Google sau Facebook. Intr-un astfel de scenariu, ar trebui sa ne intrebam care va fi impactul la nivel organizational? Deci, este important să gandim si sa actionam in stil early warning (EW) pentru a reacționa strategic in functie de indicatori de avertizare timpurie.
Caravanaurbana.ro: Odată ce criza s-a încheiat, credeți că această experiență COVID-19, ii va determina pe reprezentantii mediului de afaceri sa gandeasca strategic prin scenarii alternative sau in stil early warning (EW)?
Madalina Neacsu: Cred că va consolida o tendință pe care o văd de mulți ani privind implementarea acestor tipuri de analize strategice si decizii prin conectare la fluxuri informationale integrate. Stim foarte bine ca, abordarea scenariilor alternative în afaceri își are originea în armată, daca este sa ne raportam la studierea comportamentul inamicului într-un conflict militar. Un exemplu, de abordare a metodei scenariilor in afaceri, este criza petrolului din 1973, care a determinat scenarii alternative cu privire la modul în care ne comportăm în timpul volatilității susținute a prețului petrolului, avand in vedere ca de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și până la jumătatea anilor ’70, a existat o foarte mică volatilitate a prețului petrolului. Deci, a fost un prim exercitiu de acest gen.
Acum, revenind la situatia noastra, cred că lecțiile cele mai mari in contextul COVID-19, vor fi mai degrabă în jurul infrastructurilor critice de sănătate publică și în jurul capacitatii de reactie de la nivel guvernamental, pentru ca, în esență, este un eveniment noneconomic. Este mai mult un eveniment biologic, care are implicatii de biosecuritate si biosiguranta urbana/nationala/globala.
Daca este sa privim in istorie, am mai avut evenimente economice înainte, cum ar fi criza datoriilor elene și criza financiară din 2007-2008. De asemenea, ne-am confruntat cu evenimente militare: razboaie regionale sau atacuri teroriste. Insa, unicitatea alertei de pandemie COVID-19 este faptul ca este primul eveniment biologic cu un impact global semnificativ si cu implicatii militare la nivel urban. Sa nu scapam din vedere ca, trăim într-o lume, astăzi, în care economia, biologia și tehnologia sunt interdependente. Deci, lecțiile pe care mediul de afaceri le va invata, in contextul alertei COVID-19, este operatinalizarea planificarilor strategice prin metoda scenariilor alternative si interconectarea lor la mecanismele militare de gandire si actiune.
NOTA
Analiza realizata de catre:
D-l Victor Aileni, Ex-Senator al Romaniei în Comisia Militară, actualmente coordonatorul departamentului de analiza si planificare strategica al firmei MabeInvest LLC SUA/Romania. În portofoliul său se regăsește consultanța acordată pentru baza militara de la Kogalniceanu (2007) și pentru construcția Scutului Antirachetă de la Deveselu.
Dr. NEACȘU STELUȚA MĂDĂLINA este Doctor in Informatii si Securitate Nationala și oferă expertiză în securitate si rezilienta urbana, politici si strategii NATO/UE, NATO URBAN, analiza de intelligence, competitive intelligence, juridic-administrativ, GDPR etc.
