DIMENSIUNEA MILITARA – AL PATRULEA PILON STRATEGIC AL DEZVOLTARII DURABILE PENTRU ASIGURAREA SECURITATII SI REZILIENTEI URBANE IN CONTEXTUL COVID-19

0
1774
brigazi militare nato urban

INTRODUCERE:

In contextul in care Romania a intrat in stare de urgenta  si in lipsa unor viziuni integrate de politici publice, privind rezilienta comunitatilor urbane post situatie de urgenta / criza urbana, caravanaurbana.ro, asa cum v-a obisnuit prin cei doi experti in politici si strategii NATO (Dl. Victor Aileni si Dr. Mădălina Neacșu) va continua sa emita periodic predictii si propuneri de agende strategice, care sa devina utile si relevante pentru factorii decizionali de la nivel guvernamental/nonguvernametal/cetateni, deoarece securitatea si rezilienta urbana poate fi asigurata doar in parteneriat public-privat-cetatean.

Mentionam ca, platforma caravanaurbana.ro se alatura campaniei de contracarare a Razboiului  Hibrid, avand in vedere ca analizele noastre sunt intotdeauna orientate catre gasirea celor mai potrivite strategii, politici si reforme post-criza urbana/post situatie de urgenta, ele devenind instrumente strategice pentru revenirea la starea initiala de securitate urbana, mai ales, in contextul COVID-19, dar, si in gestionarea altor riscuri si amenintari la adresa securitatii urbane / nationale.

CONTEXT:

Asa cum mentionam in articolul anterior, cu titlul “Are Romania sanse sa devina model de strategii militare integrate la nivel urban pe flancul de S-E NATO,  in contextul pandemiei COVID-19?!”, analiza pe scenarii alternative a dezvoltat indicatori de avertizare timpurie care ofera perspectiva reinterpretarii dezvoltarii durabile prin emergenta celui de-al patrulea pilon strategic – MILITAR – in completarea celorlalti 3 piloni deja prevazuti in “Agenda europeana 2030 pentru dezvoltare durabilă”: ECONOMIC, SOCIAL, MEDIU. In fapt, deja asistam la aceasta redimensionare, daca luam in calcul ca s-au emis deja “ordonante miltare” care produc deja efecte la nivel de individ/cetatean/comunitati urbane/national.

Va reamintim ca in data de 14 septembrie 2019, caravanaurbana.ro publica o analiza strategica, potrivit careia, emiteam predictii in sistem de early warning (EW) in directia repozitionarii Romaniei pe flancul de S-E NATO, dupa cum urmeaza “consideram ca a sosit momentul celui de-al treilea proiect de tara major, care sa certifice “Romania – principal furnizor de securitate regional”, pozitionand astfel componenta militara ca pilon al dezvoltarii durabile la nivel national, alaturi de ceilalti trei piloni deja asumati in cadrul Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030economic, social si mediu.” (Analiza poate fi accesata la  link-ul: https://caravanaurbana.ro/2019/09/14/romania-are-nevoie-de-un-proiect-de-tara-care-sa-integreze-componenta-militara-ca-pilon-al-dezvoltarii-durabile-la-nivel-national/ )

ANALIZA:

Acum, revenind la situatia actuala, pentru a gasi solutii post-criza / post situatie de urgenta in contextul COVID-19, consideram ca atentia decidentilor de la nivel guvernamental/nonguvernamental ar trebui sa se indrepte spre gestionarea securitatii si rezilientei urbane, avand in vedere ca siguranta cetateanului se va raporta la noi mecanisme si instrumente politico-socio-economice, in urma “deconectarii” in retea care s-a produs ca efect al declararii starii de urgenta la nivel national. 

Consideram ca, “reconectarea” tuturor infrastructurilor critice urbane la o noua arhitectura informationala, “resetata” dupa noile reguli ale dezvoltarii durabile, unde componenta militara castiga relevanta si utilitata in noua paradigma post COVID-19, s-ar putea traduce prin ceea ce propunea directorul Organizatiei Mondiale a Sanatatii, Tedros Ghebreyesus, care a dat un nou sens acronimului 5P (Preventie, Pregatire, sanatate Publica, lidership Politic si Persoane(cetateni)), adica ceea ce caravanaurbana.ro definea ca viitoare strategii si politici urbane integrate inter-sistemic:  public-privat-cetatean. 

Pentru a “reconecta” si a “reconstrui” fluxurile infrastructurilor critice urbane afectate de pandemia COVID-19, ar trebui, in prima etapa, sa se defineasca si se operationalizeze noi concepte, care vor sta la baza dezvoltarii durabile urbane post criza, dupa cum urmeaza:

  1. Rezilienta individuala (RI): Rezilienta trebuie privita si inteleaza din perspectiva capacitatii de rezistenta a unui individ / comuntati la socuri majore si situatii de stres, cauzate de factori externi, de cele mai multe ori imprevizibili (ex. COVID-19). S-a demonstrat ca percetia individului se schimba in contextul socurilor cu impact imprevizibil, reusind sa devina gradual mai “imun” la efectele acestuia, pe masura ce “destructurarea/deconectarea” si, apoi, “consolidarea” in retea se accentueaza. Prin urmare, rezilienta comunitatii (CR) rezulta din capacitatea de “rezilienta individuala” si abia apoi putem vorbi de “rezilienta nationala”. Mentionam ca, rezilienta comunitara (CR) se expima prin interactiunile intre indivizi si in relatie cu comunitatea lor si, totodata, se raporteaza la capacitatea indivizilor de a beneficia de resurse si ajutor din partea comunitatii din care fac parte in stuatie de criza/urgenta, dar, si capacitatea comuntatii de a ajuta indivizii sai prin asigurarea accesului la utilitatile vitale ce tin de infrastructura critica urbana.
  2. Comunitate rezilienta (CR): reprezinta revenirea la starea de securitate intiala a comunitatilor urbane afectate de catastrofe/dezastre naturale/pandemii etc, prin masurarea si intervenirea in functie de “factori proximali” si “factori distali”. Potrivit, articolului “Proximal and distal determinants of community resilience under threats of terror” (publicat de catre Yohanan Eshe, Shaul Kimhi, Hadas Marciano, 22 August 2019) indicatorul CR poate arata nivelul de securitate si rezilienta urbana, adica cu cat CR are un nivel superior, cu atat sprijinul social si resursele alocate sunt mai pronuntate si creeaza bunastare sociala. In schimb, acele comunitati care nu au reusit sa atinga un CR suficient sunt vulnerabile si, cel mai probabil, expuse sa se confrunte cu riscuri majore, fie ca vorbim de riscuri asimetrice sau hibride (Razboi Hbrid). 

N.B. Surprinzator, studiile arata ca, efectele pozitive asupra unei comunități și a membrilor săi pot apărea în condiții de criză, atunci când membrii acesteia formează un întreg coeziv, adica “mobilizarea” si “solidaritatea” in gestioarea crizei, ceea ce noi numim acum “carantina colectiva”. În mod similar, cu mai bine de un deceniu în urmă, Pfefferbaum (2008) a afirmat că CR necesită șapte factori interrelațiați: (a) conectivitate, angajament și valori partajate; (B) participare; (c) structura, roluri și responsabilități; (d) resurse; (e) sprijin și îngrijorare; (f) analiza critica și construirea de abilități; și (g) comunicare

3. Rezilienta nationala(RN): se traduce prin rezilienta sociala, adica prin raportare la 4 componente sociale principale: patriotism, optimism, integrare sociala, incredere in institutii publice si politice. Ceea ce perturba “rezilienta” este sentimental de pericol si neincredere care se poate raporta la nivel de individ, comunitate vs institutii publice/politice, rezultatul fiind “proiectarea in haos” si destructurarea prin accentuarea vulnerabilitatilor in retea, cu “efect de domino”.

RECOMANDARI:

Consideram ca, un prim pas pentru restabilirea nivelului de securitate si rezilienta la nivel individual, comunitar si national, este “reconectarea”, post COVID-19, la o noua infrastructura informationala, decizionala etc. care sa genereze sentimentul de incredere a cetatenilor in institutii publice/politice, dar si resimtirea bunastarii sociale pe trei nivele: individ, comunitate, national. 

In acest context, se recomanda reinterpretarea “Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030”, unde dimensiunea MILITARA devine PILON STRATEGIC, alaturi de ceilalti trei piloni – economic, mediu, social

De asemenea, indicatorii de avertizare timpurie, ca parte din analiza pe scenarii alternative, arata utilitatea si relevata infiintarii unor Brigazi Militare NATO URBAN, adica infiintarea si operationalizarea de efective militare integrate la nivel urban, afiliate parteneriatului strategic cu SUA/NATO/UE, pentru asigurarea securitatii si rezilientei urbane in caz de catastrofe, dezastre naturale, pandemii, “razboaie urbane” etc.  Reiteram ideea, potrivt careia : “Are Romania sanse sa devina model de strategii militare integrate la nivel urban pe flancul de S-E NATO,  in contextul pandemiei COVID-19?!”,

NOTA

Analiza realizata de catre:

D-l Victor Aileni, Ex-Senator al Romaniei în Comisia Militară, actualmente coordonatorul departamentului de analiza si planificare strategica al firmei MabeInvest LLC SUA/Romania. În portofoliul său se regăsește consultanța acordată pentru baza militara de la Kogalniceanu (2007) și pentru construcția Scutului Antirachetă de la Deveselu. 

Dr. NEACȘU STELUȚA MĂDĂLINA este Doctor in Informatii si Securitate Nationala și oferă expertiză în securitate si rezilienta urbana, politici si strategii NATO/UE, NATO URBAN, analiza de intelligence, competitive intelligence, juridic-administrativ, GDPR etc.