Având în vedere că România este furnizor de securitate în regiune, este important să se gândească mecanismele de interconectivitate, inclusiv cele la dimensiune medicală, componenta de securitate medicală urbană devenind un obiectiv strategic major. Acest lucru înseamnă reinterpretarea anumitor indicatori strategici medicali, crearea de infrastructuri critice medicale.
Odată cu înființarea Comandamentului NATO de la Sibiu, ce va opera pe zona de est a Europei, vor fi relocați în această zonă ofițeri ai țărilor aliate NATO, împreună cu familiile lor, aspect ce va implica o reconfigurare a comunității urbane din Sibiu și zonele învecinate. Implicit este nevoie de o certificare NATO a furnizorilor de produse și servicii. Mai mult, este nevoie de realizarea unor strategii de securitate și reziliență medicală urbană.
În cadrul celei de a XIX-a ediții a conferinței CardioNET – a Joint Meeting of the Romanian Society of Cardiology and Hungarian Society of Cardiology, ce a avut loc în perioada 23-25 octombrie, la Târgu Mureș, a fost organizat un workshop strategic medical, pe tema Nato Urban Medical, cu scopul de a disemina cultura de securitate medicală urbană NATO.
”În cadrul congresului CardioNET noi am acordat întotdeauna o atenție specială abordărilor interdisciplinare deoarece în viziunea noastră doar o abordare interdisciplinară poate duce la progresul societății, progresul comunității, progresul medicinii, în general. Anul acesta am acordat un loc aparte acestor colaborări cu sfera de NATO medical urban tocmai pentru că este o componentă care devine tot mai actuală în întreaga noastră viață, în tot ceea ce se întâmplă în jurul nostrum. Practic conceptul de NATO medical urban se bazează pe colaborări interdisciplinare între medicina de urgență, medicina dezastrelor, medicina militară și medicina nucleară și toate acestea sunt domenii în care centrul nostru universitar are un background foarte puternic. Are dotări cu infrastructură, are personal capabil, specializat, are structuri la nivel de UMF, de spital, la nivel de SMURD care pot să se implice si să colaboreze pentru a duce mai departe acest program și trebuie o integrare a tuturor acestor elemente pentru a dezvolta mai departe programul din sfera NATO medical urban”, a precizat Prof. Dr. Theodora Benedek.
Acest eveniment este unul dintr-un șir de evenimente de acest gen prin care se dorește diseminarea informațiilor privind cultura de securitatea medicală urbană NATO. Obiectivul strategic al manifestării constă în inițierea unor programe și politici medicale, ca parte a unei viitoare Strategii de Securitate și Reziliență Medicală NATO pentru situații de urgență, abordare utilă și relevantă mai ales în contextul dezvoltării unui Hub de Reziliență Medicalo-Militar Transilvănean, viitor centru medical regional și principal furnizor de securitate medicală urbană NATO.
”Este nevoie de îmbunătățirea infrastructurii critice”
În cadrul evenimentului, Dr. Mădălina Neacșu, doctor în informații și securitate națională, expert securitate și reziliență urbană, a afirmat că în România nu există un sistem de interoperabilitate eficient care să gestioneze situația de risc major pe fiecare segment, precum un risc seismic în București, aici fiind cel mai mare risc seismic din Europa. În urma organizării unui exercițiu de risc seismic în București pentru a măsura capacitatea de răspuns interinstituţională privind riscul seismic, în luna octombrie 2018, unde Dr. Mădălina Neacșu a făcut parte din grupul de expertiză pentru gestionarea eficientă a acestei componente dar și pentru identificarea mecanismelor de contracarare pe risc seismic, a rezultat că este nevoie de îmbunătățirea infrastructurii critice ”pentru că capacitatea de răspuns interinstituţională, în primele 48 de ore şi chiar şi mai mult, nu există din păcate în România”.
Dr. Mădălina Neacșu a făcut parte și din grupul de expertiză privind gândirea unei strategii în contextul înființării Comandamentului NATO de la Sibiu, din acest an.
”Prima atenție s-a îndreptat către componenta medicală. În Sibiu există clinica Polisano, care acum este în parteneriat cu Medlife, și împreună am încercat să găsim mecanisme de interoperabilitate medicală. (…) Acest comandament NATO este unul planificator de războaie, ceea ce înseamnă că ne oferă Securitate. Mai mult, există Scutul de la Deveselu care monitorizează și oferă securitate nu doar pentru România, dar şi pentru aproximativ 2000 de kilometri şi pentru 30 de capitale europene. România s-a repoziţionat şi devine furnizor de securitate regional. În acest context construcţiile noi se orientează printr-o abordare interdisciplinară şi intersectorială. Dacă tot suntem furnizori de securitate regional, atunci ar trebui să gândim şi mecanismele de interconectivitate, inclusiv la dimensiune medicală”, a precizat expertul în Securitate și reziliență medicală.
Conceptul de NATO medical urban se bazează pe colaborări interdisciplinare între medicina de urgență, medicina dezastrelor, medicina militară și medicina nucleară. Pe viitor este nevoie de reinterpretarea anumitor indicatori strategici medicali, crearea de infrastructuri medicale critice.
”Medicina nucleară este foarte importantă. Deşi există şi este abordată la nivel de cercetare ştiinţifică, acum îşi câştigă relevanţa şi utilitatea mai mult ca oricând. De ce spun acest lucru? Din data de 2 august a expirat Tratatul INF, care este tratatul de interzicere a atacurilor nucleare cu rază mică şi mijlocie. Deci în momentul de faţă noi nu mai avem un tratat care să ne securizeze la nivel global. Ştim foarte bine că aceste negocieri între Rusia, SUA şi celelalte state de fapt nu au dus la un acord şi negocierea nu a dus la reînnoirea tratatului, ceea ce creşte vulnerabilitatea şi ameninţările asupra securităţii naţionale a fiecărui stat. Iată că medicina nucleară în acest context emerge în acest context pe considerente post-tratat INF. Din 2021 o să mai expire un tratat, sper să îl reînnoim, este Tratatul New START (n. red. – New STrategic Arms Reduction Treaty – Tratatul pentru Reducerea Armelor Nucleare Strategice) care este cu rază mare nucleară. Deci ar trebui să ne pregătim de pe acum și să reconsiderăm, să reinterpretăm anumiți indicatori strategici medicali, să interconectăm acele dimensiuni şi să ne creăm infrastructurile critice medicale aferente”, a mai spus expertul.
Obiective pe zona de securitate medicală urbană
De altfel, este nevoie de formarea de specialiști pe zona de securitate medicală urbană, iar acest concept de NATO urban medical, în opinia expertului, ar trebui să plece din mediul universitar academic prin inițierea de cursuri la nivel de licență și masterat, dar și doctorat. Obținerea unui standard ocupațional în managementul de Securitate medicală urbană este important. De asemenea, furnizorii de produse și servicii, în speță cei din zona medicală, trebuie să obțină o certificare NATO atribuită de MApN care certifică unitatea medicală ca fiind un furnizor de servicii medicale recunoscut de către NATO.
Un aspect important, ce ține de securitate, este protecția datelor cu caracter personal.
”Datele cu caracter personal ale pacienților trebuie să fie gestionate eficient, raportate la informațiile care stau la baza profilului pacientului și atunci trebuie să existe și noțiunile elementare de protecția datelor cu caracter personal pentru că dimensiunea NATO inclusiv accentuează securitatea datelor cu caracter personal”, a mai spus Dr. Neacșu.
Următorul eveniment pe zona de securitate medicală urbană va fi un Forum NATO urban medical, organizat la Sibiu, iar Prof. Dr. Theodora Benedek a fost invitată să se alăture în colaborarea pe acest proiect de NATO urban medical.
Arina TOTH
Articol preluat de pe site-ul zi-de-zi.ro
