Interviu Victor Aileni şi Mădălina Neacşu: ,,Atentatul de la Kabul ţinta Războiului Hibrid contra NATO. Rusia foloseşte Ramona ,,la pătrat“ în contextul în care asocierea Alexandru/Alexandra nu şi-a atins obiectivul”

0
707

În contextul atacului terorist de la Kabul şi, totodată, pentru a înţelege efectele Războiului Hibrid asupra României, am luat legătura cu cei doi experţi în politici NATO: Victor Aileni, coordonatorul departamentului de analiză şi planificare strategică al firmei MabeInvest LLC SUA/România, fost consultant al bazei militare de la Mihail Kogălniceanu şi pentru construcţia scutului de la Deveselu şi cu Dna Mădălina Neacşu, doctor în informaţii şi securitate naţională şi care oferă expertiză în securitate şi rezilienţă urbană, politici şi strategii NATO/UE, NATO URBAN, analiză de intelligence, competitive intelligence, agrointelligence, juridic-administrativ etc.

1. Recent, am asistat la un atac terorist în Afganistan, în urma căruia un reprezentant al misiunii diplomatice a României la Kabul a decedat, iar altul a fost grav rănit. Cum comentaţi evenimentul şi declaraţiile recente ale ministrului de Externe, Ramona Mănescu?

Victor Aileni: Din păcate, un eveniment nefericit afectează din nou România. Însă, aşa cum menţionam şi în ,,cazul Caracal”, forţele ostile ruseşti încearcă ,,să capitalizeze” la maxim astfel de evenimente nefericite şi să le transforme în ,,arme” contra parteneriatului strategic dintre RO/SUA şi, totodată, să decredibilizeze NATO în percepţia socială. Ceea ce doresc să nuanţez, este pattern¬ul Războiului Hibrid de tip rusesc, care vizează intoxicarea frecventă a mentalului uman prin crearea sau valorificarea ad-hoc a unui context emoţional. Şi acum, printr-o analiză comparativă, voi provoca cititorii noştri la un exerciţiu pentru decodificarea unui posibil Război Hibrid şi în cazul atacului terorist de la Kabul, unde Rusia încearcă la disperare să aducă în atenţia opiniei publice două profile feminine: Ramona Mănescu (actualul ministru de Externe al României) şi pe Ramona Bruynseels (candidat la prezidenţiale), ambele ,,sincronizându-se” nu doar ca apariţii publice, dar şi prin declaraţii recente pe dimensiune militară NATO. În acest sens, în urmă cu câteva zile, candidata la prezidenţiale, Ramona Bruynseels, a făcut declaraţia nefericită ,,Suntem împreună cu Rusia, parte a NATO”, continuând în aceeaşi notă inclusiv în rectificarea mesajului ,,Când am răspuns întrebării, mă refeream la faptul că România, membră a NATO, trebuie să aibă exerciţii comune, colaborare cu Rusia. Suntem, împreună cu Rusia, implicaţi în tot ce se întâmplă în regiunea noastră şi împreună trebuie să veghem asupra stabilităţii regionale.” Pe de altă parte, Ramona Mănescu a declarat în contextul atacului terorist de la Kabul că: ,,Ambasada României a fost ţinta (…) Este incredibil că în continuare cu eforturile României şi ale NATO în Afganistan sunt în continuare aceste atacuri teroriste.” În concluzie, cum se spune româneşte ,,moneda are întotdeauna 2 feţe”, depinde cum le priveşti. În cazul nostru, interpretarea este următoarea: Rusia nu a încetat să intoxice şi să aducă pe scena politica profile care au ca unică misiune atacul direct la parteneriatul strategic al României cu SUA şi, totodată, destabilizarea NATO prin decredibilizare şi propagandă multisurse. Şi ca să închei apoteotic, vă invit să meditaţi fiecare dintre dumneavoastră, inclusiv la jocul politic Meleşcanu/Tăriceanu vs. Ramona Mănescu/Meleşcanu, unde printr-un joc subtil s-a ordonat ,,debarcarea” lui Tăriceanu de la Senat pentru ,,relocarea” lui Meleşcanu de la MAE la Senat, toate aceaste mişcări pe ,,tabla de şah” având un singur obiectiv: aducerea Ramonei Mănescu de la Bruxelles la MAE pentru consolidarea background-ului militar ca ministru de Externe al României şi propunerea ei, în cel mai favorabil scenariu, ca viitor comisar pentru apărare comună europeană. Şi dacă tot facem predicţii, în contextul ,,debarcării” Rovanei Plumb şi a lui Dan Nica de către Ursula von der Leyen, există probabilitatea emergentei Dnei Ramona Mănescu înapoi spre Bruxelles, dar de această dată ca viitor comisar din partea României. Oare cine credeţi că joacă ,,şah” în acest context? Precizez că, SUA joacă doar ,,GO”!

2. Într-un articol recent aţi menţionat organizarea de exerciţii militare comune în contextul NATO URBAN / NATO URBAN MARITIM. Cum comentaţi recenta declaraţie a Ramonei Bruynseels, actual candidat la preşedinţie, referitor la organizarea de ,,exerciţii comune cu Rusia”?

Mădălina Neacşu: Sunteţi sigur că întrebarea dumneavoastră face referire la declaraţia unui candidat la prezidenţiale sau este vreo replică din filmul ,,Oh, Ramona”? Şi acum, să revenim la obiective strategice de interes naţional şi internaţional. Aşa cum menţionam în interviurile anterioare, considerăm că, în noua paradigmă de securitate post Tratat INF, participarea sectorului privat la exerciţii militare devine vitală, având în vedere că în prezent cele mai multe sisteme politice moderne se bazează într-o situaţie de criză pe forţe militare susţinute de reprezentanţi ai societăţii civile. Mai mult de atât, deteriorarea constantă a mediului de securitate internaţional, în special intensificarea ameninţărilor teroriste urbane (ex.atacul terorist din Kabul/Afganistan) şi impactul Războiului Hibrid asupra mentalului comunităţilor urbane, solicită consolidarea unei „apărări comune europene” prin cooperare strategico-militară cu structurile NATO şi, implicit, în cadrul parteneriatului strategic cu SUA. În acest sens, să ne reamintim şi de atacurile teroriste din 13 noiembrie 2015 de la Paris, unde pentru prima dată s-a făcut apel la ,,clauza de asistenţă reciprocă”, potrivit căreia Franţa a primit sprijinul unanim al statelor membre UE, ONU, dar şi ajutor militar din partea Alianţei (NATO). Prin urmare, viitorul UE depinde mai mult ca oricând de iniţierea şi operaţionalizarea unor proiecte comune în domeniul securităţii şi apărării, prin valorificarea într-o mai mare măsură a parteneriatului UE-NATO-SUA.
În acest sens, NATO continuă să facă investiţii majore în securitatea şi stabilitatea din Balcanii de Vest şi, totodată, pregăteşte un set de reforme pentru contracararea Războiului Hibrid, în cadrul căreia România joacă un rol important prin găzduirea Comandamentului NATO de la Sibiu şi operaţionalizarea Scutului Antirachetă de la Deveselu. Mai mult de atât, la doar câteva zile de la organizarea G-7 de la Biarritz, SUA se întoarce din nou în Europa, obiectivul vizitei fiind locul american în evoluţiile europene şi globale. Tripla prezenţă Americană în Europa (Vicepreşedintele SUA Pence, în Polonia, Secretarul de Stat Pompeo vizitează o serie de ţări europene, iar Secretarul Apărării Mark Esper şi el, din 2 Septembrie în drum spre vechiul continent) nu înseamnă decât pregătirea terenului pentru cele două subiecte de maxim interes de pe ambele maluri ale Atlanticului: Iran şi Rusia. Cum Europa devine din ce în ce mai mult o putere continentală integrată, interesele SUA cu privire la cele două subiecte trebuie apărate şi, dacă se poate, coordonate cu puterea emergentă a Uniunii Europene în noua viziune ,,apărare comună europeană” unde Polonia şi România sunt ,,linia de front NATO”.